O nouă metodă bazată pe sânge diagnostică cu precizie boala Alzheimer
Boala Alzheimer (AD) reprezintă între 60% și 80% din cazurile globale de demență, având ca trăsătură patologică principală plierea greșită și agregarea proteinelor β-amiloid (Aβ) în creier.
Aceste „semințe” Aβ pliate greșit pot provoca modificări de conformație în proteinele Aβ normale, într-un mod similar cu prionii, continuând să se propaga și să se amplifice, ceea ce duce în final la deteriorarea neuronală și declinul cognitiv. Diagnosticul definitiv al AD se bazează în prezent pe teste ale lichidului cefalorahidian (CSF) sau tomografie prin emisie de pozitroni (PET). Totuși, aceste metode au limitări, inclusiv invazivitate ridicată, costuri mari sau accesibilitate redusă. Deși biomarkerii sanguini au arătat rezultate promițătoare în anii recenți, cercetările care vizează procesul patologic critic al activității de agregare a Aβ rămân relativ limitate.
Recent, o echipă de cercetare condusă de Profesorul Jianping Jia de la Spitalul Xuanwu al Universității de Medicină Capitală din China a publicat descoperiri semnificative online în Chinese Medical Journal pe 16 iunie 2026. Echipa a dezvoltat cu succes o metodă de diagnostic bazată pe sânge, utilizând tehnologia de amplificare ciclică a proteinelor pliate greșit (PMCA) cu ultrasunete în timp real. Această metodă poate diagnostica cu precizie AD și deteriorarea cognitivă ușoară (MCI) cauzată de AD, prin detectarea activității de agregare a Aβ în plasma sanguină, atingând o acuratețe diagnostică de peste 90% în cohorta de validare.
Echipa de cercetare a utilizat tehnologia PMCA cu ultrasunete în timp real, reprezentând prima aplicație în detectarea activității de semănare Aβ în plasma sanguină. „Comparativ cu metodele tradiționale bazate pe agitație, această tehnologie ultrasonică poate detecta oligomeri Aβ la concentrații de până la 1 femtomol”, spune Prof. Jia. Metoda integrează tehnici ultrasonice și de fluorescență, permițând urmărirea în timp real a modificărilor dinamice în agregarea Aβ în timpul procesului de amplificare, finalizând detectarea în termen de 24 de ore. Avantajele tehnologiei ultrasonice se datorează mecanismelor fizice unice: interfețele sferice și energia generată de cavitația ultrasonică favorizează formarea fibrilelor, în timp ce căldura localizată și forțele de tăiere induc plierea greșită a proteinelor Aβ normale, sporind semnificativ eficiența amplificării.
Pentru a asigura fiabilitatea, studiul a folosit un design riguros în două etape. Faza de descoperire a inclus 120 de participanți pentru a stabili eficiența diagnostică preliminară, în timp ce faza de validare a confirmat stabilitatea metodei într-o cohortă independentă de 429 de participanți (care au inclus indivizi cognitiv normali, pacienți cu MCI din cauza AD, pacienți cu AD și pacienți cu demență non-AD).
În cohorta de validare, pacienții cu AD au prezentat o activitate de semănare Aβ în plasma sanguină semnificativ mai mare comparativ cu persoanele cognitiv normale și pacienții cu demență non-AD (P < 0.001). Pacienții cu MCI din cauza AD au arătat de asemenea o activitate de semănare semnificativ crescută, demonstrând capacitatea metodei de identificare în stadiu incipient. În plus, experimentele de imunodepleție au confirmat că activitatea de semănare detectată a fost indusă specific de „semințele” Aβ din plasma sanguină.
Analiza caracteristicilor operatorului receptor (ROC) a demonstrat performanța diagnostică excelentă a activității de semănare Aβ din plasma sanguină. Suprafața sub curba ROC (AUC) a atins 0.93 pentru distingerea AD de persoanele cognitiv normale, 0.91 pentru distingerea AD de demența non-AD, 0.92 pentru distingerea MCI din cauza AD de persoanele cognitiv normale și 0.90 pentru distingerea MCI din cauza AD de demența non-AD.
„Cea mai importantă semnificație a acestui studiu constă în furnizarea unei unelte de diagnosticare minim invazive, eficiente și precise pentru AD”, afirmă Prof. Jia. Această metodă poate facilita screeningul la scară largă în comunități și în unități de asistență medicală primară, promovând detectarea și intervenția timpurie a AD. Aceasta diferențiază eficient AD de alte tipuri de demență pentru a evita diagnosticul greșit, evaluează severitatea bolii și monitorizează progresia acesteia. În plus, oferă un biomarker obiectiv pentru screeningul subiecților și evaluarea eficienței în studiile clinice ale medicamentelor pentru AD.
În continuare, echipa de cercetare își propune să efectueze studii clinice de validare la scară mai mare și urmăriri pe termen lung pentru a evalua capacitatea biomarkerului de a prezice progresia bolii. Această cercetare marchează o tranziție critică în diagnosticul AD, de la examinările invazive la testarea sanguină minim invazivă, ceea ce se așteaptă să aducă diagnostice mai timpurii, mai precise și tratamente mai rapide pentru pacienți.
