Tratamentul precoce are un impact semnificativ asupra daunelor articulare în artrita reumatoidă
Un tratament gestionat precoce și constant poate influența decisiv evoluția artritei reumatoide și poate preveni daunele articulare permanente.
O revizuire internațională condusă de Josef S. Smolen de la Universitatea Medicală din Viena subliniază măsurile de diagnostic și terapeutice esențiale pentru un rezultat favorabil în cazul pacienților cu această afecțiune, bazându-se pe stadiul actual al cercetărilor. Analiza, publicată în prestigiosul jurnal JAMA, rezumă dovezile privind etiologia, diagnosticul, tratamentul și prognosticul bolii.
În cadrul revizuirii, echipa de cercetare de la Universitatea Medicală din Viena și Universitatea Stanford (SUA) a analizat 15.886 de publicații științifice. După o evaluare detaliată a 620 de lucrări, au fost incluse în analiză 120 de studii, printre care 43 de studii clinice randomizate, 28 de studii de cohortă, unsprezece recenzii sistematice și meta-analize, precum și 15 ghiduri și recomandări internaționale pentru practica clinică. Rezultatele arată că momentul diagnosticării este crucial pentru evoluția bolii. Dacă afecțiunea este detectată, ideal, în primele șase săptămâni de la debutul primelor simptome, tratamentul cu medicamente modificatoare ale bolii reumatice (DMARDs) poate fi inițiat într-o etapă timpurie și poate fi deosebit de eficient. Aceste DMARDs suprimă inflamația și pot preveni daunele articulare și progresia ulterioară a bolii.
Obiectivul tratamentului este de a obține o reducere de cel puțin 50% a activității bolii în termen de trei luni, precum și remisiunea – adică absența simptomelor – sau cel puțin o activitate scăzută a bolii după șase luni.
Ca terapie de primă linie, recomandările europene actuale propun medicamentul metotrexat, ideal completat de un tratament temporar cu glucocorticoizi. Aproximativ 40% dintre pacienți ating obiectivul primar de tratament, remisiunea, în termen de șase luni cu această abordare terapeutică. Dacă acest obiectiv nu este atins, adăugarea agenților biologici sau a inhibitorilor Janus kinase (inhibitori JAK) – medicamente care interferează cu anumite celule, molecule sau căi de semnalizare ale sistemului imunitar – crește proporția pacienților în remisiune sau cu activitate scăzută a bolii la aproximativ 80% pe parcursul evoluției bolii.
Autorii studiului subliniază, de asemenea, importanța abordării „treat-to-target”. Aceasta implică monitorizarea regulată a activității bolii prin utilizarea unor instrumente de măsurare standardizate și ajustarea tratamentului într-o etapă timpurie, dacă este necesar. Această abordare structurată a demonstrat că îmbunătățește rezultatele tratamentului comparativ cu îngrijirea de rutină fără obiective de tratament definite. Artrita reumatoidă este o boală autoimună cronică în care sistemul imunitar atacă membrana sinovială. Inflamația rezultată poate provoca daune permanente cartilajului și osului și poate duce la limitări funcționale durabile.
„Dovezile științifice arată acum clar că un diagnostic precoce, un obiectiv de tratament bine definit și ajustarea constantă a tratamentului creează cele mai bune condiții pentru prevenirea daunelor articulare și menținerea calității vieții pacienților pe termen lung”, afirmă Daniel Aletaha.
