O variantă genetică accelerează debutul bolii Huntington cu peste un deceniu
Un nou studiu a dezvăluit motivele pentru care unii pacienți cu boala Huntington dezvoltă simptome cu 10 până la 12 ani mai devreme și experimentează o formă mai agresivă a bolii.
Cercetarea publicată în jurnalul Neuron arată cum o variantă genetică poate accelera dramatic boala Huntington, provocând modificări necontrolate ale ADN-ului în neuronii cei mai vulnerabili ai creierului.
Persoanele cu această variantă genetică au un debut al bolii mult mai rapid, dar nu se știa de ce. Această lucrare răspunde la acea întrebare și oferă dovezi convingătoare că expansiunea repetată a mutației este un factor important în boala Huntington și un potențial țintă pentru tratament.
Boala Huntington este o tulburare neurologică rară, moștenită, care provoacă degradarea progresivă a celulelor nervoase din creier. Această afecțiune afectează mișcarea, gândirea și starea emoțională, iar în prezent nu există un remediu sau un tratament care să încetinească progresia bolii.
O eroare de tipar care devine problematică
O modalitate de a înțelege acest proces este asemănătoare cu o eroare de tipar într-un document care continuă să fie copiată. Cu fiecare copie, greșeala este replicată și interferează cu mesajul.
În cazul bolii Huntington, mutația continuă să se repete și să se extindă în neuroni de-a lungul timpului. Pe măsură ce aceste repetări devin mai lungi, ele interferează cu funcționarea normală a celulelor și fac celulele cerebrale din ce în ce mai vulnerabile la deteriorare și moarte.
„Când am analizat neuronii care mor în boala Huntington, am observat o expansiune mult mai mare a mutației genetice”, a spus Dr. Hayden. „Aceasta continuă să întărească argumentul că expansiunea ADN-ului este o cauză importantă a bolii.”
O mică schimbare face o mare diferență
Un procent mic de persoane cu boala Huntington prezintă această variantă genetică, iar cercetătorii au știut de ani de zile că aceștia dezvoltă boala mai devreme în viață.
Însă nu știau de ce această schimbare aparent minoră în ADN avea un efect atât de dramatic asupra debutului și progresiei bolii.
Persoanele care poartă varianta aveau expansiuni semnificativ mai mari ale mutației Huntington în neuronii lor, acestea având loc de aproximativ cinci ori mai frecvent decât în rândul pacienților fără variantă. De asemenea, ei aveau mai puțini neuroni supraviețuitori și o pierdere mai timpurie a celulelor nervoase în mod special vulnerabile.
De ce boala Huntington este în principal o afecțiune cerebrală
Cercetătorii au analizat probe de sânge și țesut cerebral post-mortem, găsind un indiciu care ajută la explicarea uneia dintre misterele bolii Huntington: de ce o mutație prezentă în fiecare celulă a corpului afectează în principal creierul.
Deși mutația există în întregul corp, cercetătorii au descoperit că procesul de expansiune pare să fie concentrat în mod special în anumite celule ale creierului. În schimb, probele de sânge au arătat puține dovezi ale schimbărilor dramatice care au loc în neuronii creierului.
„Expansiunea mutațională pare să fie selectivă pentru creier”, a afirmat Dr. Hayden. „Aceasta ar putea ajuta la explicarea motivului pentru care boala Huntington, chiar dacă mutația se află în fiecare celulă, este în fond o boală cerebrală.”
Descoperirile sugerează că testele de sânge nu sunt un indicator fiabil al evoluției bolii în interiorul creierului, ceea ce este o considerație importantă pentru viitoarele cercetări și trialuri clinice legate de boala Huntington.
Implicatii pentru tratamentele viitoare
Deși alți factori, pe lângă expansiune, probabil contribuie la pierderea neuronilor, descoperirile oferă unele dintre cele mai puternice dovezi umane de până acum că expansiunea mutației Huntington este un factor cheie în progresia bolii.
„Aceasta validează expansiunea repetitivă a ADN-ului ca o țintă terapeutică importantă în boala Huntington”, a afirmat Dr. Hayden. „Dacă putem suprima acea expansiune, ar putea fi posibil să întârziem progresia sau debutul bolii.”
Mai multe terapii experimentale în dezvoltare își propun să încetinească sau să prevină creșterea acestei mutații înainte ca deteriorarea să aibă loc. Deși sunt necesare mai multe cercetări, descoperirile acestui studiu arată că direcția cercetării este corectă pentru o boală care a fost atât de dificil de tratat.
