Ablarea prin cateter reduce recidivele de fibrilație atrială, dar nu îmbunătățește calitatea vieții

Ablarea prin cateter reduce recidivele de fibrilație atrială, dar nu îmbunătățește calitatea vieții

Ablarea prin cateter pentru fibrilația atrială (FA) nu a adus îmbunătățiri semnificative în ceea ce privește calitatea vieții legate de FA, comparativ cu un procedeu simulant, deși a redus recidivele de FA.

Aceasta este concluzia principală a studiului PVI-SHAM-AF, prezentat în cadrul unei sesiuni Hot Line la Congresul ESC 2026 și publicat simultan în The Lancet.

Prevalența FA este estimată să crească semnificativ din cauza îmbătrânirii populației și a creșterii factorilor de risc cardiovascular. FA simptomatică implică un stres semnificativ pentru pacient, inclusiv un risc crescut de accident vascular cerebral și deces, precum și o calitate a vieții diminuată. Ablarea prin cateter presupune întreruperea căilor electrice anormale care provoacă această afecțiune. Această procedură poate fi utilizată pentru pacienții ale căror simptome de FA nu sunt controlate prin medicamente antiaritmice sau poate fi aleasă ca terapie de primă linie. În fiecare an, se efectuează peste 500.000 de ablări prin cateter la nivel global.

Studiul PVI-SHAM-AF a fost condus de Profesorul Rolf Wachter de la Universitatea din Leipzig și Profesorul Nikolaos Dagres de la Centrul Cardiologic German de la Charité–Universitatea Medicală din Berlin. Profesorul Dagres a explicat raționamentul: „Deși este bine cunoscut că ablarea prin cateter îmbunătățește controlul ritmului și întârzie progresia FA, nu avem dovezi concludente că această procedură influențează calitatea vieții pacienților legată de FA. Pentru a exclude un posibil ‘efect placebo’ asociat cu procedura, am realizat studiul PVI-SHAM-AF în mod special pentru a investiga îmbunătățirile în calitatea vieții legate de FA prin ablarea prin cateter comparativ cu un procedeu simulant.”

A fost un studiu dublu-orb realizat în nouă locații din Germania și Polonia. În total, 262 de pacienți cu FA paroxistică sau persistentă simptomatică au fost randomizați în proporție de 2:1 pentru a urma o ablare prin cateter sau un procedeu simulant. În timpul procedurii simulate, pacienții au primit sedare conștientă pentru aceeași durată și în același mediu ca în cazul procedurii standard, iar deși s-a realizat acces vascular, nu a fost plasat niciun cateter.

Participanții au completat Chestionarul AFEQT (AF Effect on the Quality of life Questionnaire) la începutul studiului și la șase luni, răspunzând întrebărilor referitoare la calitatea vieții specifice FA. Endpointul principal a fost schimbarea scorurilor AFEQT de la bază până la șase luni.

Cercetătorii au constatat că scorul AFEQT a crescut în ambele grupuri, dar fără o diferență semnificativă între ele. Scorul AFEQT a crescut de la 61,3 la 81,1 în grupul de ablare și de la 59,2 la 74,9 în grupul simulant (p=0,36).

Libertatea de FA după șase luni a fost semnificativ mai mare în grupul de ablare prin cateter comparativ cu grupul simulant (73% față de 52%, respectiv).

Au fost raportate cinci complicații legate de accesul vascular (trei în grupul de ablare și două în grupul simulant). Evenimentele adverse grave legate sau posibil legate de procedura de studiu s-au înregistrat la șase pacienți din grupul de ablare și patru din grupul simulant.

Printre limitări, 937 din 1.199 de pacienți invitați să participe la studiu au refuzat. „Dispoziția de a accepta o alocare simulantă poate fi un indiciu al pacienților cu o încărcătură simptomatică, așteptări de tratament sau preferințe diferite”, a comentat Profesorul Dagres. Pacienții cu simptome mai severe ar fi putut refuza participarea, preferând ablarea prin cateter. Astfel, biasul de selecție ar fi putut influența semnificativ rezultatele acestui studiu.

„Deși pacienții spun adesea că calitatea vieții lor s-a îmbunătățit după o procedură, se pare că din constatările studiului nostru, cea mai mare parte a acestei îmbunătățiri nu este atribuită ablației prin cateter, ci altor factori. Aceștia ar putea include un efect placebo, optimizarea terapiilor sau altele. Ablarea prin cateter întârzie progresia FA, dar acum putem folosi aceste date atunci când discutăm despre alte beneficii pe care pacienții le pot aștepta de la ablarea prin cateter”, a afirmat Profesorul Rolf Wachter.