Alertele electronice bine concepute îmbunătățesc îngrijirea pacienților cu afecțiuni cardiace
Studiile realizate de Michigan Medicine sugerează că alertele bine concepute pentru pacienții cardiaci critici pot influența deciziile clinice și recunoașterea deteriorării stării pacienților.
Într-un mediu aglomerat de lucru pentru personalul medical, dosarul electronic de sănătate (EHR) poate părea o serie nesfârșită de clicuri și mesaje. Însă, trei studii efectuate de Michigan Medicine demonstrează că alertele bine concepute pentru pacienții cardiaci critici pot schimba ceea ce se întâmplă la patul pacientului, încurajând clinicienii să facă deciziile de tratament recomandate și să recunoască atunci când pacienții se află într-o stare de deteriorare.
Studiile, publicate în Heart & Lung, Journal of Cardiac Failure și JACC: Case Reports, au arătat eficiența alertelor EHR în două momente diferite pentru pacienții cardiaci critici: în serviciul de urgență și în unitatea de terapie intensivă cardiacă.
Rezultatele sugerează că implementarea alertelor direct în fluxul de lucru digital poate ghida echipele clinice către decizii bazate pe dovezi în aceste situații.
Aceste instrumente de suport pentru deciziile clinice (CDS) sunt cele mai utile atunci când ajută clinicienii să ia deciziile corecte în momentul potrivit, fără a adăuga mai mult zgomot în fluxurile lor de lucru aglomerate. Aceste descoperiri sugerează că instrumentele CDS EHR bine concepute au potențialul de a îmbunătăți procesul decizional clinic, chiar și în medii rapide, cum ar fi serviciul de urgență și unitatea de terapie intensivă cardiacă.
În studiul despre insuficiența cardiacă în serviciul de urgență, cercetătorii au evaluat un instrument destinat să ajute clinicienii să aleagă doza corespunzătoare a unui diuretic intravenos pentru pacienții cu insuficiență cardiacă acută. Acest medicament elimină excesul de lichid, permițând inimii să pompeze mai eficient și ameliorând dificultățile de respirație.
Conform ghidurilor, pacienții cu insuficiență cardiacă acută ar trebui să primească cel puțin de două ori doza de diuretice pe care o iau acasă atunci când ajung în serviciul de urgență. Totuși, cerințele unui serviciu de urgență aglomerat pot face dificil pentru clinicieni să revizuiască rapid medicamentele de acasă și să ajusteze terapia cu diuretice corespunzător.
La U-M Health, a fost declanșată o alertă de suprasarcină de lichide sau disfuncție renală în 223 de întâlniri cu pacienți. Aproape trei sferturi dintre clinicieni au urmat doza recomandată de diuretice.
Utilizarea alertelor nu a întârziat tratamentul; timpul mediu de la sosirea în serviciul de urgență până la administrarea diureticelor a fost de aproximativ două ore în ambele grupuri.
„Studiul nostru nu a evaluat dacă respectarea acestor alerte digitale a afectat rezultatele pacienților, cum ar fi eliminarea lichidelor sau durata șederii în spital, dar arată că aceste instrumente sunt ușor de utilizat într-un cadru clinic și influențează deciziile de tratament”, a declarat Sarah Adie, Pharm.D., un specialist în farmacologie clinică cardiologică la U-M Health și autor al tuturor celor trei studii.
Un alt studiu a analizat practicile de sedare la peste 1.600 de pacienți ventilați în unitățile de terapie intensivă cardiacă și medicală. Deși sedarea profundă este comună în UTI, ghidurile celor mai importante societăți de cardiologie și îngrijire critică favorizează limitarea utilizării sale, deoarece sedarea prelungită poate contribui la rezultate mai slabe.
Echipa de cercetare a introdus o intervenție bazată pe EHR care a încurajat medicii și asistentele să utilizeze sedare mai ușoară. După implementare, timpul mediu în care pacienții au fost profund sedați în primele 48 de ore după intubație a scăzut în UTI cardiacă de la 16,8 la 12,4 ore.
Asistentele au redus, de asemenea, doza continuă de sedative utilizate frecvent în 23% dintre cazuri atunci când EHR a generat o alertă.
„Alertele nu sunt concepute pentru a înlocui judecata clinică, ci sunt un instrument oferit în momente de mare presiune pentru a asista clinicienii cu îndrumare bazată pe dovezi”, a spus Anna Barker, M.D., Ph.D., un pulmonolog la University of Michigan Health care care este autor senior al lucrării despre sedarea ușoară.
Cele de-a treia studiu a examinat modul în care alertele țintite pot ajuta clinicienii să identifice șocul cardiogen normotensiv, o afecțiune care apare atunci când inima nu poate pompa suficient sânge către organe, în ciuda existenței unei tensiuni arteriale normale.
Această afecțiune poate fi dificil de recunoscut, deoarece șocul cardiogen este adesea asociat cu tensiune arterială scăzută, iar întârzierile în diagnosticare pot fi letale.
Cercetătorii au implementat o alertă EHR care identifica pacienții ce prezentau semne fiziologice suplimentare ale șocului cardiogen normotensiv și facilita comunicarea cu o echipă de șoc în UTI cardiacă.
Clinicienii au interacționat cu alerta în 14% dintre cazuri, iar aceste întâlniri au fost corelate cu rate mai mari de consultare a UTI cardiace în termen de 12 ore.
Împreună, cele trei studii ilustrează modul în care alertele EHR țintite pot asista clinicienii pe parcursul întregului continuum al îngrijirii cardiace critice, de la serviciul de urgență la UTI cardiacă. Într-un studiu, instrumentul a oferit recomandări specifice pentru pacient atunci când a fost plasată comanda de diuretice.
În cele două studii din UTI, alertele au încurajat clinicienii să limiteze sedarea profundă sau să escaladeze cazurile de șoc către echipele specializate de îngrijire critică. Cercetătorii afirmă că studiile oferă o dovadă a conceptului, dar este nevoie de mai multă muncă pentru a asigura că alertele electronice sunt benefice fără a perturba fluxul de lucru clinic.
„Aceste studii arată că instrumentele de suport pentru deciziile clinice, concepute cu atenție, pot influența îngrijirea în momente critice”, a spus Ketcham. „Următorul nostru pas este să evaluăm aceste intervenții în multiple sisteme de sănătate pentru a înțelege mai bine impactul lor asupra rezultatelor pacienților și a determina cum pot ajuta la îmbunătățirea îngrijirii pacienților cardiaci critici la nivel național.”
