Cercetările evidențiază un dezavantaj surprinzător al alimentelor favorite
Cercetările realizate de o echipă de la Universitatea Yale, SUA, au arătat cum preferințele alimentare existente influențează procesul de învățare atunci când asocierile dintre alimente și rezultate se schimbă.
Un studiu recent publicat în revista Communications Psychology a analizat modul în care valorile alimentare subiective influențează alegerile alimentare. Unele persoane optează pentru alimente în funcție de gust, în timp ce altele se concentrează pe aspectele nutriționale. Aceste valori subiective se dezvoltă pe baza experiențelor anterioare de recompensă și sunt modelate de miros, gust, textură și consecințele post-ingestive. Preferințele alimentare sunt adesea puternice, rezistente la schimbare și pot contracara uneori obiceiurile alimentare sănătoase.
Studiul a fost conceput pentru a investiga cât de flexibili pot fi oamenii în actualizarea valorilor alimentare înnăscute. În perioada 2024–2025, cercetătorii au recrutat participanți în două cohorte și le-au cerut să evalueze 65 de imagini cu produse alimentare variate, folosind o scală Likert.
Rezultatele primei cohorte au fost folosite pentru analiza preregistrată înainte de recrutarea celei de-a doua cohorte. Fiecare participant a fost selectat aleatoriu pentru a participa la o sarcină de învățare, având la dispoziție patru produse alimentare non-neutre, câte unul din fiecare categorie de produse foarte neplăcute, neplăcute, plăcute și foarte plăcute.
Participanții au fost instruiți să prezică rezultatele asociate celor patru alimente unice în cadrul unei sarcini de învățare cu reversibilitate probabilistică, unde rezultatele erau valori arbitrare de punctaj (−5 sau +5) stabilite de tipul blocului. Aceste puncte nu aveau valoare monetară, dar participanții puteau câștiga un bonus pentru predicții corecte.
În blocurile congruente, care întăreau asocierile preexistente ale valorii alimentelor, evaluările produselor alimentare ale participanților s-au aliniat cu rezultatele în 90% din cazuri: produsele plăcute erau asociate cu un rezultat pozitiv (+5), iar cele neplăcute cu un rezultat negativ (−5). Această relație a fost inversată în 90% din cazuri în blocurile incongruente, ceea ce a necesitat adaptarea predicțiilor participanților la asocieri contradictorii.
Sarcina a inclus șase blocuri contrabalansate, câte trei din fiecare tip. Fiecare bloc a constat în 32–36 de încercări, cu fiecare aliment prezentat de opt sau nouă ori în bloc. Participanții au fost informați că sarcina era probabilistică și că asocierile alimentelor cu rezultatele se vor schimba de mai multe ori în timpul sarcinii, fără a ști când va avea loc reversibilitatea.
Participanții au evaluat cele patru produse alimentare pe scale de plăcere, disponibilitate de plată și satisfacție așteptată înainte și după sarcină. De asemenea, au completat chestionare referitoare la demografie, binge eating și starea alimentară.
Cercetătorii au estimat acuratețea medie a fiecărui participant în respectarea regulilor, evaluând dacă predicțiile au urmat regula de bază a blocului, și au realizat analize corelaționale sau de comparație folosind aceste medii.
Studiul a inclus 279 de participanți (49,5% femei), cu o vârstă medie de 37,6 ani și un indice de masă corporală mediu de 27,2 kg/m². Acuratețea predicțiilor a fost mai mare atunci când rezultatele se potriveau cu preferințele alimentare existente. Participanții care au început cu un bloc congruent au avut, de asemenea, o performanță mai bună în general, un efect observat în ambele cohorte.
Acuratețea în blocurile congruente a fost mai mare în grupul cu început congruent decât în oricare bloc din grupul cu început incongruent. Această tendință a reflectat o aderență mai puternică la preferințele existente, mai degrabă decât o flexibilitate mai mare; participanții care au început cu blocuri incongruente au performat comparabil în ambele condiții. Acuratețea pentru produsele plăcute a fost mai mare în blocurile congruente decât în cele incongruente, demonstrând că plăcerile stabilite interferează cu învățarea asocierilor contradictorii.
În cazul produselor neplăcute, învățarea a fost mai sensibilă la condiția de început: participanții au performat mai bine atunci când blocurile ulterioare se potriveau cu primul bloc experimentat. În ambele grupuri, învățarea a fost evidentă în primele încercări și, în general, a stagnat în primele patru încercări pentru participanții cu început congruent și în cinci pentru cei cu început incongruent.
Participanții cu început incongruent au evaluat produsele neplăcute mai bine după sarcină pe scalele de satisfacție așteptată, plăcere și disponibilitate de plată. Aceștia au raportat, de asemenea, o satisfacție așteptată mai scăzută pentru produsele plăcute după sarcină, fără modificări comparabile în alte măsuri de evaluare.
Participanții cu început congruent au avut evaluări de satisfacție așteptată pentru produsele neplăcute care au crescut după sarcină. Schimbările de evaluare au fost modeste, iar cercetătorii nu au evaluat dacă acestea au avut un impact asupra alegerilor alimentare ulterioare.
Printre participanții ale căror sarcini inițiale au întărit preferințele, o analiză exploratorie a legat o binge eating mai severă cu o dificultate mai mare în învățarea asocierilor pozitive cu produsele neplăcute. Cercetătorii au avertizat că această asociere este slabă și necesită confirmare.
Acuratețea pentru produsele alimentare asociate cu recompensele (+5) a fost semnificativ mai mare decât pentru cele asociate cu pedeapsa (−5), indiferent de grupul de început sau de tipul blocului.
Concluziile studiului sugerează că participanții au avut o performanță peste șansă, dar au arătat o învățare limitată în cadrul sarcinii de învățare cu reversibilitate probabilistică. Blocurile congruente cu preferințele lor au avut o acuratețe de predicție mai mare decât blocurile incongruente, în special în rândul participanților care au început cu un bloc congruent.
Încercările cu produse plăcute au arătat o acuratețe mai mare în condiția congruentă, indiferent de grupa de început, în timp ce asocierile cu produsele neplăcute au fost mai receptive la condiția de început. Cercetătorii au sugerat că sporirea atractivității produselor neplăcute ar putea fi mai ușoară decât reducerea atractivității produselor plăcute, dar nu au testat această posibilitate prin alegeri dietetice.
Participanții au învățat mai ușor asocierile cu rezultatele pozitive decât cu cele negative, sugerând că întărirea pozitivă ar merita studii suplimentare în învățarea bazată pe alimente. Sarcina a folosit rezultate de punctaj arbitrare și nu a măsurat consumul alimentar sau schimbările durabile în preferințe. Fără o comparație cu stimuli neutri, cercetătorii nu au putut stabili care condiție de început a diferit de performanța de bază.
Aceaste descoperiri sugerează că feedbackul inițial și preferințele existente modelează învățarea bazată pe alimente, dar aplicarea lor la alimentația mai sănătoasă rămâne neconfirmată.
