Conflictul cu părinții îngreunează accesul tinerilor la serviciile de sănătate mintală
Tinerii au o probabilitate mai mică de a solicita servicii de sănătate mintală dacă au o relație tumultoasă cu tatăl lor, deși legătura exactă dintre aceste aspecte rămâne neclară.
Cu cât conflictul dintre adolescenți și tații lor este mai mare, cu atât este mai puțin probabil ca aceștia să utilizeze ulterior servicii specializate de sănătate mintală.
Cercetarea a fost condusă de Mina Moeineslam, doctorand la Universitatea Norvegiană de Știință și Tehnologie (NTNU), în cadrul Departamentului de Psihologie. Autoarea principală a unui nou articol publicat în European Child & Adolescent Psychiatry, echipa de cercetare speră ca descoperirile să atragă o atenție mai mare asupra rolului tatălui atunci când adolescenții au nevoie de ajutor.
„Când adolescenții se confruntă cu probleme de sănătate mintală, adesea se îndreaptă mai întâi către părinți sau prieteni pentru suport emoțional. O relație bună cu persoanele din jurul lor poate juca, așadar, un rol critic în încurajarea tinerilor să caute îngrijire profesională”, afirmă Moeineslam.
Datele utilizate în articol au fost extrase din studiul pe termen lung Trondheim Early Secure Study (TESS) din Norvegia. Cercetătorii au urmărit 822 de adolescenți cu vârste cuprinse între 12 și 18 ani prin intermediul a patru sondaje. Factorii analizați au inclus:
- Gradul de apropiere față de mamă
- Gradul de apropiere față de tată
- Gradul de apropiere față de cel mai bun prieten
- Cantitatea de conflict resimțit în aceste relații
Cercetările nu au găsit nicio asociere între utilizarea serviciilor de sănătate mintală de către tineri și relația cu mama sau cu cel mai bun prieten. De asemenea, apropierea față de tată nu a părut să conteze, dar nivelul de conflict cu acesta a fost remarcabil.
„Studiul nostru sugerează că factorii legați de necesitate și criteriile clinice sunt mai importanți în determinarea accesului la servicii specializate decât factorii relaționali”, spune Silje Steinsbekk, profesor în cadrul Departamentului de Psihologie de la NTNU.
Aceasta nu înseamnă că relațiile adolescenților cu părinții și prietenii sunt neimportante. Ele pot juca în continuare un rol semnificativ mai devreme în procesul de a căuta ajutor, cum ar fi atunci când tinerii își împărtășesc problemele sau caută suport emoțional.
„Sprijinul din partea familiei și a prietenilor poate, de asemenea, uneori să reducă necesitatea ajutorului profesional”, adaugă Steinsbekk.
Cercetătorii au luat în considerare și alți factori care ar putea influența dacă adolescenții caută sau nu servicii de sănătate mintală. Acești factori includ utilizarea anterioară a serviciilor de sănătate, genul, statutul ocupațional și relațional al părinților, sănătatea mintală a părinților, simptomele de sănătate emoțională ale adolescenților, deficiențele funcționale, necesitatea percepută de ajutor și evenimentele de viață stresante.
„Asocierea între conflictul dintre tată și adolescent și utilizarea mai scăzută a serviciilor specializate persistă chiar și atunci când ținem cont de alți factori de risc. Totuși, studiul nu determină dacă relația cu tatăl este cauza diferenței în utilizarea serviciilor”, afirmă Vera Skalicka, profesor asociat.
Relația de conflict cu tatăl poate influența modul în care tinerii își dezvăluie problemele de sănătate mintală sau primesc suport în căutarea ajutorului. Conflictele ar putea, de asemenea, să influențeze modul în care părinții percep necesitatea de ajutor profesional a adolescentului.
„Avem nevoie de mai multe cercetări pentru a înțelege legăturile”, subliniază Lars Wichstrøm, șeful studiului Trondheim Early Secure Study (TESS).
