Dieta care încetinește îmbătrânirea, conform unui studiu pe 7.500 de adulți
Un nou studiu sugerează că nu există o dietă perfectă pentru o viață mai lungă, ci mai multe modele de alimentație sănătoasă care contribuie la o îmbătrânire biologică mai lentă.
Cercetarea a inclus inițial 6.470 de adulți din Germania, iar rezultatele au fost confirmate printr-un al doilea grup de 1.034 de persoane, totalizând aproximativ 7.500 de participanți.
În loc să măsoare exclusiv durata de viață a subiecților, cercetătorii au evaluat semnele moleculare ale îmbătrânirii. Astfel, s-a constatat că nu există o „dietă a longevității” unică, ci că importanța se află în calitatea generală a alimentației.
Studiul a comparat 10 modele alimentare, folosind datele de la participanții la Rhineland Study, care aveau o vârstă medie de 56,3 ani și proveneau dintr-o gamă de vârste între 30 și 95 de ani, dintre care 57% erau femei.
Modelele analizate au inclus dieta mediteraneană, dieta DASH, dieta MIND, dieta nordică, modelul EAT-Lancet și diverse diete bazate pe plante. O constatare interesantă a fost că doar 18 persoane s-au situat în primii 25% la toate scorurile alimentare analizate, dar, în general, fiecare dietă sănătoasă a fost asociată cu o îmbătrânire biologică mai lentă.
Cercetătorii au evaluat îmbătrânirea la nivel molecular prin analiza metilării ADN-ului, o modificare chimică ce influențează activitatea genelor și care variază în funcție de vârstă.
Au fost utilizate trei instrumente de evaluare a îmbătrânirii epigenetice: GrimAge, PhenoAge și DunedinPACE. Primele două instrumente măsoară diferența dintre vârsta biologică estimată și cea cronologică, în timp ce DunedinPACE estimează ritmul îmbătrânirii biologice.
Constatarea principală a fost că o dietă sănătoasă se corelează constant cu o îmbătrânire epigenetică mai lentă, deși intensitatea asocierilor a variat de la o dietă la alta. Diferențele dintre diete au fost însă relativ mici, ceea ce sugerează că o alimentație sănătoasă pe termen lung este mai importantă decât respectarea strictă a unei diete specifice.
Mai mult de 70% dintre căile biologice afectate au fost comune tuturor dietelor analizate, incluzând procese legate de structura celulară, semnalizarea celulară și metabolism, toate având legătură cu îmbătrânirea și apariția bolilor cronice.
Unele particularități au fost observate, precum căile legate de sănătatea cardiovasculară asociate dietei DASH și mecanismele specifice dietei MIND, care vizează memoria și funcțiile cognitive.
Rezultatele au fost verificate printr-un al doilea grup de 1.034 de participanți din studiul EPIC-Potsdam, confirmând asocierea dintre alimentația sănătoasă și îmbătrânirea biologică mai lentă, în special în cazul fumătorilor activi.
Cercetătorii subliniază însă că acest lucru nu înseamnă că o dietă sănătoasă poate compensa efectele nocive ale fumatului, iar explicația biologică a acestei diferențe nu este încă bine înțeleasă.
Studiul este observațional și arată o corelație între calitatea alimentației și markerii îmbătrânirii biologice, fără a demonstra că adoptarea acestor diete încetinește procesul de îmbătrânire sau prelungește viața. Mai multe modele alimentare sănătoase au fost asociate cu semne moleculare ale unei îmbătrâniri mai lente.
Cercetătorii sugerează că flexibilitatea este cheia: nu există o dietă unică pentru o îmbătrânire sănătoasă, ci un model alimentar de bună calitate care se poate adapta preferințelor și stilului de viață al fiecărei persoane.
