Dincolo de colesterolul „rău”: indicii noi privind riscul bolilor de inimă
Cercetătorii de la Universitatea Tehnologică Chalmers din Suedia au adus noi informații despre riscul bolilor de inimă, chiar și după ce colesterolul „rău” este redus la un nivel sănătos.
Un nou studiu a identificat căile biologice cheie și modul în care organismul este afectat de particulele care contribuie la riscul de boală. Rezultatele pavează calea pentru o prevenție mai bine țintită în bolile de inimă, ceea ce ar putea salva mai multe vieți.
Potrivit Organizației Mondiale a Sănătății (OMS), aproape 17,9 milioane de oameni mor anual din cauza bolilor cardiovasculare, atacurile de cord și accidentele vasculare cerebrale reprezentând mai mult de patru din cinci dintre aceste decese. Boala coronariană, care poate duce la un atac de cord dacă nu este tratată, apare atunci când materialul gras (colesterolul) se acumulează în vasele de sânge care furnizează sânge inimii. De aceea, colesterolul din sânge ridicat este un factor de risc important pentru aceasta.
Reducerea colesterolului LDL, adesea numit „colesterol rău”, reduce semnificativ riscul de atac de cord. Totuși, unele persoane dezvoltă în continuare boala coronariană chiar și atunci când tratamentele reduc colesterolul LDL la un nivel recomandat. Alte particule care transportă grăsimi în sânge pot contribui la acest risc rămas, dar până acum motivul nu era clar.
„Pentru acest studiu, am dorit să înțelegem ce se întâmplă dincolo de acumularea colesterolului în pereții arteriali, dacă diferitele particule care transportă grăsimi pot afecta vasele de sânge diferit și de ce riscul rămas de boală cardiacă apare în continuare”, spune Jakub Morze.
În cadrul acestui studiu, cercetătorii au folosit analiza proteomică pentru a descoperi tipare și noi înțelegeri despre cum trei particule diferite care transportă grăsimi (LDL, TRL și Lp(a)) afectează organismul și pot duce la boli de inimă.
Toate aceste particule pot depune colesterol în pereții arteriali. Cu toate acestea, LDL sau lipoproteina cu densitate joasă este cea mai abundentă dintre aceste particule. Un studiu anterior realizat de același grup de cercetare a identificat că măsurarea numărului acestor particule dăunătoare a fost cea mai eficientă metodă de prezicere a riscului viitor de boală cardiacă.
Pe lângă LDL, există două alte particule importante, cunoscute sub numele de TRL sau lipoproteine bogate în trigliceride și Lp(a), sau lipoproteină(a). În același studiu anterior, acestea au fost arătate a fi mai dăunătoare per particulă decât LDL și se crede că reprezintă principalele „particule de risc rămas” pentru bolile de inimă, chiar și după ce colesterolul LDL este adus la un nivel sănătos.
Proteinele sunt esențiale pentru diferite funcții ale organismului și se schimbă în funcție de dietă, stres, îmbătrânire sau boală, astfel că analiza lor oferă o imagine de ansamblu în timp real a stării funcțiilor organismului legate de sănătate. Cercetătorii au combinat măsurătorile a aproape 3.000 de proteine din sânge cu date genetice și istorii de sănătate pe termen lung. Acestea au identificat tipare de proteine din sânge care oferă noi indicii despre cum particulele lipidice pot afecta artere.
A fost găsită o suprapunere în tiparele de proteine ale „particulelor de risc” dincolo de LDL, care părea să indice o legătură cu apariția viitoare a bolilor cardiace. Aceste particule au fost, de asemenea, dovedite a conține proteine care atrag celulele imune, ceea ce ar putea contribui la inflamație și la o schimbare în structura pereților vaselor de sânge. Deși sunt tipuri diferite de particule, TRL și Lp(a) au împărtășit multe dintre aceleași tipare de proteine și efecte biologice dăunătoare.
Tiparul de proteine pentru LDL a fost asociat în principal cu acumularea colesterolului în pereții arteriali.
Suprapunerea pentru TRL și Lp(a) este una dintre cele mai interesante descoperiri. Aceasta sugerează că aceste particule pot afecta unele dintre aceleași procese inflamatorii și vasculare. Acest lucru ar putea ajuta la identificarea țintelor pentru o prevenție mai precisă în viitor”, adaugă Jakub Morze.
Descoperirile oferă o bază pentru investigarea unor abordări mai precise în prevenție. Studiul nu a testat un nou tratament sau a stabilit un test de proteine pentru utilizare clinică.
„Reducerea colesterolului LDL rămâne o piatră de temelie a prevenției”, afirmă Clemens Wittenbecher. „Descoperirile noastre indică procese biologice care pot ajuta la explicarea unei părți din riscul care rămâne dincolo de LDL. Următorul pas este să stabilim dacă măsurarea sau țintirea acestor procese poate îmbunătăți prevenția alături de tratamentele existente.”
Studiul, Apolipoprotein B-containing lipoproteins: distinct roles in atherosclerosis revealed by plasma proteomic profiling, a fost publicat în European Heart Journal.
