Femeile filipineze însărcinate folosesc metode inovatoare pentru a gestiona stresul
Peisajul social, politic și economic în multe țări a devenit mai fragil și intens în ultimii ani. Un raport din 2026 al Forumului Economic Mondial arată că 50% dintre respondenți anticipează o perspectivă turbulentă asupra vieții în următorii doi ani, iar acest procent ajunge la 57% când se referă la următorii 10 ani.
Structurile sociale, politicile guvernamentale și normele culturale influențează modul în care oamenii gândesc, trăiesc și interacționează. Dacă acești factori sunt într-o continuă schimbare, repercusiunile pot avea efecte negative. Cele mai îngrijorătoare sunt, însă, modul în care stresorii externi afectează femeile însărcinate, care deja trec prin schimbări fiziologice semnificative în pregătirea pentru naștere și, ulterior, în adaptarea la viața cu un nou-născut.
În cazul în care o mamă se confruntă cu circumstanțe sociale sau politice violente, instabile sau incerte, frica și anxietatea ei vor crește, punând în pericol sănătatea ei și a copilului nenăscut. Impactul acestor stresori sociopolitici poate duce la nașteri premature, printre alte complicații, și afectează și sănătatea psihologică și fiziologică.
„Totuși, știm foarte puțin despre cum mamele fac față acestor stresori”, a declarat Kristine Joy Chua, cercetătoare în cadrul Departamentului de Antropologie de la Universitatea Notre Dame. Chua studiază biologia reproductivă, sănătatea maternă și inegalitățile în sănătate, în special în comunitățile filipineze și cele de culoare.
Această lacună a motivat-o pe Chua și pe colegii săi să investigheze cum gestionau viitoarele mame aceste incertitudini și stresori sociopolitici. Răspunsul a devenit subiectul unui studiu recent publicat în revista Social Science and Medicine, având-o pe Chua ca autor principal.
În 2021, echipa de cercetare a intervievat 21 de femei însărcinate din diverse regiuni ale Filipinelor, încercând să înțeleagă modul în care acestea internalizau stresorii. Au descoperit că utilizau strategii inovatoare de coping, multe dintre ele fiind ancorate în practicile culturale filipineze, care le-au modelat modul de a naviga în aceste incertitudini. Unele au reinterpretat circumstanțele dificile și au menținut o viziune pozitivă, în timp ce altele s-au deconectat deliberat de la stresorii politici, concentrându-se în schimb pe bunăstarea familiilor lor.
Ce anume provoacă stres și de unde provine acesta?
Chua și co-autori ei subliniază că cercetările anterioare au fost limitate, neabordând modul în care persoanele însărcinate percep și experimentează stresorii externi și implicațiile acestora asupra sănătății. De asemenea, nu s-au axat pe diversele strategii de coping pe care le considerau utile pentru a face față stresului și a-și proteja corpul și sarcina.
Echipa de cercetare a ales să studieze femeile însărcinate din Filipine, o țară marcată de violență de stat intensă, rate ridicate ale sărăciei, corupție politică și o campanie împotriva drogurilor foarte mediatizată, precum și unele dintre cele mai stricte restricții privind pandemia COVID-19 în perioada cercetării.
Interviurile cu femeile însărcinate au relevat cât de interconectate pot fi stresorii sociali, politici și economici, 67% dintre participanți menționând stresul financiar, 38% indicând dificultăți în accesarea îngrijirii medicale de calitate și 52% afirmând că presiunea culturală le afectează bunăstarea emoțională, fizică și mentală.
O provocare societală care complică această situație pentru cetățenii filipinezi este dependența lor excesivă de rețelele sociale pentru a obține știri și informații, un portal deschis care are potențialul de a le alimenta continuu cu discuții negative sau politizate. Conform lui Chua și co-autorilor săi, 62% dintre participanții la studiu au menționat Facebook sau alte site-uri de socializare ca sursa principală de informații, adăugând că „informațiile pe care le consumau aveau un impact profund asupra nivelului lor perceput de stres.”
Care sunt câteva metode prin care mamele noi fac față stresului?
Interviurile au arătat că nu toate știrile negative consumate au avut un impact negativ asupra participanților. Multe dintre ele au descris utilizarea unor strategii creative de coping inspirate din identitatea și educația lor filipineză.
De exemplu, cercetătorii au observat că multe mame însărcinate au găsit modalități de reinterpretare a stresorilor. Una dintre metodele utilizate a fost „vizionarea comunității”, comparându-se cu alții pentru a determina cine ar putea fi „mai bine”. Realizarea că alții din cercul lor ar putea fi, de fapt, în situații relativ mai dificile (experimentând moartea, lipsa de alimente și sărăcie extremă, de exemplu) le-a permis să gestioneze dificultățile propriilor situații.
Menținerea unei perspective pozitive asupra vieții și capacitatea de a „râde de probleme” le-a oferit o nouă viziune și o stare de spirit reînnoită, care le-a ajutat să „construiească reziliență în fața adversității”.
O altă tehnică de reinterpretare pe care multe mame însărcinate au găsit-o utilă a fost concentrarea asupra relațiilor cu membrii familiei și aprecierea aspectelor pozitive din viața lor. Una dintre participante a spus: „Facem față amintindu-ne de binecuvântările pe care le avem [acum] și care urmează să vină.”
Chua a explicat că participanții au găsit, de asemenea, modalități de a-și exercita propria agenție, ceea ce putea să se manifeste în una dintre cele trei practici culturale. Una dintre acestea este deconectarea și rămânerea indiferentă sau rezistentă la știrile zilei, lăsând informațiile negative „să intre pe o ureche și să iasă pe cealaltă”, după cum a descris o participantă.
O a doua metodă este invocarea mentalității de bahala na – o expresie care se traduce prin „ceea ce se întâmplă, se întâmplă” și este ghidată de credința că Dumnezeu va oferi. Cu alte cuvinte, ele cred că, indiferent cât de dificile sunt circumstanțele sau cât de mult depășesc situațiile controlul lor, aceste mame și familiile lor vor reuși cumva.
În cele din urmă, respondenții au constatat că evitarea totală a unor stresori este o modalitate sigură de a lăsa în urmă unele dintre acestea și de a continua cu viața de zi cu zi. Rămânând în tăcere, în loc să se angajeze în dezbateri politice sau să încerce să schimbe opiniile politice ale altora, ele și-au protejat astfel împotriva experiențelor neplăcute, negative și stresante în timpul sarcinii. Ele s-au concentrat „pe problemele aflate sub controlul lor imediat”, cum ar fi siguranța și sănătatea curentă a copiilor lor și bunăstarea generală a familiilor lor.
Chua a subliniat că „intenția acestui studiu nu este de a romantiza ceea ce ar putea fi văzut ca o reacție pasivă, ci de a investiga strategiile pe care aceste femei le au la dispoziție pentru a face față și a face față circumstan
