Percepțiile despre știință și cercetători influențează opiniile politice asupra vaccinurilor comune
Percepția americanilor asupra științei și cercetătorilor este strâns legată de opiniile lor privind siguranța și eficacitatea vaccinurilor, ceea ce explică diferențele partizane în percepția unor vaccinuri, conform unui nou studiu realizat de echipa de la Annenberg Public Policy Center (APPC) a Universității din Pennsylvania.
Cercetătorii au constatat că democrații consideră vaccinurile pentru rujeolă, oreion și rubeolă (MMR), vaccinul antigripal și vaccinul Covid-19 ca fiind mai sigure și mai eficiente decât le consideră republicanii. Totuși, atunci când s-au luat în considerare percepțiile respondenților despre știință și cercetători, diferențele partizane pentru vaccinurile MMR și antigripal nu au mai fost semnificative din punct de vedere statistic.
În cazul vaccinului Covid-19, situația a fost diferită. Chiar și după ce s-au luat în considerare percepțiile asupra științei, afilierea politică a rămas semnificativ asociată cu modul în care oamenii percepeau vaccinul Covid-19, evidențiind în ce măsură acesta a devenit politicizat.
Vaccinul Covid-19 se distinge clar. În cazul vaccinurilor MMR și antigripal, percepțiile asupra științei și cercetătorilor explică în mare parte diferențele partizane. În cazul vaccinului Covid-19, acest lucru nu este valabil, existând factori suplimentari care influențează modul în care democrații și republicanii judecă acel vaccin.
Dror Walter, autor principal și profesor asociat de comunicare la Georgia State University, a subliniat aceste aspecte, adăugând că studiul a fost publicat în această lună în American Journal of Public Health. Echipa a inclus și alți cercetători, precum Yotam Ophir, Patrick E. Jamieson și Kathleen Hall Jamieson.
Cercetătorii au analizat datele unui sondaj realizat în noiembrie 2024, care a inclus un eșantion național probabilistic de 1.763 de adulți din SUA. Aceștia au evaluat siguranța și eficacitatea vaccinurilor MMR, antigripal și Covid-19, oferind răspunsuri la întrebări legate de percepțiile lor despre știință și cercetători.
Vaccinul MMR a fost considerat cel mai sigur și cel mai eficient dintre cele trei, cu o evaluare medie a siguranței de 3.54 și a eficacității de 3.63. Vaccinul antigripal a avut o medie de 3.41 pentru siguranță și 3.03 pentru eficacitate.
Vaccinul Covid-19 a obținut cele mai scăzute evaluări pe ambele măsuri, cu o medie de 2.98 pentru siguranță și 2.81 pentru eficacitate.
Cercetătorii sugerează că aceste diferențe ar putea reflecta istoriile diferite ale vaccinurilor. Vaccinul MMR este utilizat pe scară largă de zeci de ani, în timp ce vaccinul Covid-19 a fost introdus în timpul unei pandemii extrem de polarizate și a fost subiectul atacurilor din partea unor figuri politice și a mass-media partizane. Eficacitatea vaccinului antigripal variază, de asemenea, sezonier, în funcție de modul în care se potrivește cu tulpinile circulante.
Studiul a examinat cinci aspecte ale percepției publicului asupra științei și cercetătorilor, folosind modelul FASS (Factors Assessing Science’s Self-Presentation), dezvoltat de cercetătorii APPC în 2023. Un aspect a ieșit în evidență: percepția științei ca fiind benefică a fost constant asociată cu credința că toate cele trei vaccinuri erau sigure și eficiente.
În ceea ce privește vaccinul Covid-19, constatările sugerează că percepțiile pozitive despre știință și cercetători au fost mai puternic corelate cu percepțiile vaccinului printre republicani decât printre democrați. „Utilizarea modelului FASS ne permite să identificăm percepții specifice care ar putea fi folosite pentru a ghida comunicarea științifică”, a remarcat Ophir. Această cercetare sugerează că, atunci când se comunică despre vaccinuri, ar trebui să se sublinieze nu doar eficacitatea și siguranța acestora, ci și beneficiile tangibile ale științei în general și ale vaccinurilor în particular pentru indivizi și societate.
Aceste constatări vin pe fondul îngrijorărilor exprimate de experții în sănătate publică cu privire la ezitarea față de vaccinuri și la scăderea ratelor de vaccinare în rândul copiilor. Studiul sugerează că comunicarea privind vaccinurile nu ar trebui să trateze ezitarea ca pe un fenomen uniform: oamenii pot răspunde diferit în funcție de vaccin, de istoria acestuia și de contextul politic în care se află.
Rezultatele arată că „comunicarea științifică ar trebui să adapteze mesajele în funcție de vaccinul specific abordat, ținând cont de istoria fiecărui vaccin și de percepțiile privind siguranța și eficacitatea acestuia, precum și de afilierea politică a publicului țintă”, au concluzionat cercetătorii.
În special pentru vaccinul Covid-19, aceștia sugerează că mesajele ar putea necesita abordarea îngrijorărilor legate de biasul științific. Mesajele ar putea explica mecanismele prin care știința identifică și corectează biasul, deși autorii subliniază că sunt necesare cercetări viitoare pentru a testa eficacitatea unor astfel de abordări.
Studiul subliniază, de asemenea, rolul potențial al liderilor politici și mass-media în modelarea percepțiilor despre vaccinuri. Autorii susțin că o comunicare publică responsabilă, consistentă cu dovezile științifice, este deosebit de importantă în condițiile în care vaccinurile devin politizate.
