Platformele de video scurt atrag utilizatorii cu ADHD în bucle interminabile
Un studiu realizat de TU Graz arată că algoritmii folosiți de platformele de video scurt sunt deosebit de eficienți în menținerea atenției persoanelor cu ADHD. Această „capcană a angajamentului” conduce adesea la pierderea timpului și la stres emoțional. Uniunea Europeană ia în considerare reguli mai stricte pentru servicii precum TikTok.
Platformele de video scurt, cum ar fi TikTok, Instagram Reels și YouTube Shorts, utilizează o tactică eficientă pentru a maximiza timpul petrecut de utilizatori pe platformă: oferă un videoclip după altul în fluxul generat de algoritm. Pe măsură ce derulezi, conținutul nou se încarcă automat. Aceasta creează o buclă fără sfârșit de conținut în continuă schimbare, fără un final clar.
Un studiu realizat de Universitatea Tehnologică Graz (TU Graz) a cuantificat acum efectele negative ale acestor sisteme de recomandare asupra persoanelor cu tulburare de deficit de atenție/hiperactivitate (ADHD), care, printre altele, experimentează dificultăți în funcțiile executive, cum ar fi controlul impulsurilor, gestionarea timpului și autoreglementarea. Cercetătorii, conduși de Elisabeth Lex de la Institutul de Calcul Uman-Centric, definesc fenomenul „capcana angajamentului” ca o stare în care algoritmii captează atenția utilizatorilor atât de eficient încât abilitatea de a opri deliberat utilizarea serviciului este sistematic subminată. „Prin ‘capcana angajamentului’, ne referim la o situație în care recomandările (video) sunt, pe de o parte, percepute ca fiind foarte relevante, dar, pe de altă parte, oamenii găsesc foarte dificil să se desprindă de ecran și să-și controleze comportamentul în mod conștient.” Aceștia își pierd controlul asupra momentului în care să se oprească și să-și pună telefoanele deoparte – și, din păcate, acest lucru afectează în special persoanele cu ADHD, conform lui Elisabeth Lex.
Pierderea noțiunii de timp și stresul emoțional după utilizare
Rezultatele studiului, care a implicat 302 participanți, evidențiază diferențe semnificative în experiența utilizatorilor între grupurile cu și fără ADHD. Toți participanții au evaluat conținutul recomandărilor video ca fiind la fel de relevant pentru interesele lor personale. Cu toate acestea, consecințele utilizării acestuia au variat considerabil. Participanții cu ADHD s-au confruntat cu o lipsă semnificativă a conștientizării timpului și au raportat dificultăți mari în perceperea timpului efectiv scurs în timp ce derulau. Drept urmare, adesea au petrecut mai mult timp online decât intenționaseră și au avut dificultăți în a se opri din utilizarea platformelor de video scurt.
Efectele negative nu se opresc odată ce aplicația este închisă, ci duc adesea la stres emoțional. Studiul arată că persoanele cu ADHD experimentează frecvent sentimente intense de regret și vinovăție după ce au consumat videoclipuri scurte. Aceștia simt adesea că timpul petrecut astfel nu a fost valoros, că sarcini importante planificate au fost amânate și raportează o deteriorare a stării de spirit.
„Constatările noastre arată că sistemele de recomandare optimizate pentru angajament impun o povară emoțională și comportamentală disproporționată asupra persoanelor cu ADHD.”
Elisabeth Lex, Institutul de Calcul Uman-Centric, TU Graz
Cereri pentru soluții de design incluzive
În lumina acestei inegalități sistemice, cercetătorii de la TU Graz fac apel la sensibilizarea designului interfețelor digitale față de neurodiversitate. Studiul a constatat că participanții sunt interesați de suport sub forma unui număr maxim fix de videoclipuri pe sesiune sau afișaje vizuale continue ale timpului. Elisabeth Lex subliniază responsabilitatea dezvoltatorilor: „Pentru a corecta acest dezechilibru, trebuie să ne îndepărtăm de optimizarea concentrată exclusiv pe angajament către practici de design centrate pe om care să susțină explicit simțul timpului și controlul intenționat al utilizatorilor.” Astfel de caracteristici incluzive ar putea ajuta la atenuarea efectelor negative ale capcanei angajamentului pe termen lung și să întărească autodeterminarea digitală.
Operatorii de platforme sub presiune
Aceste constatări științifice de la TU Graz vin în contextul unei dezbateri publice, politice și legale din ce în ce mai intense cu privire la dacă operatorii de platforme precum Meta încurajează utilizarea compulsivă sau potențial adictivă prin anumite elemente de design și sisteme de recomandare, încălcând astfel datoria lor de îngrijire. În SUA, Meta și Google au fost găsite neglijente de un juriu într-un caz de referință în martie 2026 și au fost obligate să plătească un total de 6 milioane de dolari în despăgubiri; TikTok și Snapchat au ajuns anterior la soluții extrajudiciare cu reclamantul. De asemenea, evoluțiile s-au concretizat acum și la nivelul UE: în februarie 2026, Comisia Europeană a identificat încălcări preliminare ale Legii Serviciilor Digitale de către TikTok, iar în iulie 2026 de către Instagram și Facebook, din cauza designului „adictiv”. Accentul este pus, printre altele, pe derularea infinită, redarea automată, notificările push și sistemele de recomandare personalizate, precum și impactul lor potențial asupra sănătății fizice și mentale, în special pentru minori și adulți vulnerabili.
