Trauma din copilărie legată de comportamente riscante în adolescența târzie
Experiența traumei în copilărie pare să crească probabilitatea ca tinerii să fumeze, să consume substanțe și să dezvolte obiceiuri alimentare nesănătoase, contribuind la probleme comportamentale în adolescență, precum impulsivitatea și autocontrolul slab.
Acestea sunt concluziile unei cercetări recente realizate de Universitatea din Bath, Marea Britanie, în colaborare cu colegi de la Universitatea din São Paulo, Brazilia.
Abordarea acestor dificultăți de sănătate mintală devreme ar putea ajuta la reducerea unor consecințe fizice pe termen lung ale traumei din copilărie, cum ar fi bolile de inimă și alte probleme grave de sănătate.
O echipă de cercetători a analizat datele a peste 4.000 de participanți din Cohorta de Naștere Pelotas 2004, una dintre cele mai mari și detaliate studii de lungă durată din lume, care urmărește persoanele de la naștere până la vârsta adultă. Echipa a monitorizat expunerea la evenimente traumatice potențiale în timpul copilăriei, sănătatea mintală în adolescență și comportamentele legate de sănătate la vârsta de 18 ani.
Deosebit de important este faptul că, spre deosebire de multe studii anterioare, care se bazează pe amintirile adulților despre experiențele traumatice din trecut, această cercetare a urmărit tinerii pe parcursul timpului, oferind o imagine mai clară asupra modului în care trauma, sănătatea mintală și comportamentele de sănătate ulterioare sunt interconectate.
Rezultatele studiului publicat în revista Journal of Child Psychology and Psychiatry sugerează că problemele de sănătate mintală „externalizate”, cum ar fi comportamentele impulsive, agresive sau disruptive, explică parțial legătura dintre trauma din copilărie și fumatul, consumul de droguri ilicite, consumul problematic de alcool și dietele bogate în alimente ultra-procesate.
Există puține dovezi că problemele „internalizate” (precum anxietatea și depresia) joacă un rol similar de important în acest context.
Intervențiile timpurii care ajută tinerii expuși la traume să își regleze mai bine emoțiile și comportamentele ar putea avea beneficii ce depășesc reducerea dificultăților de sănătate mintală.
Acestea ar putea, de asemenea, să reducă comportamentele dăunătoare care contribuie la bolile cardiovasculare și alte probleme fizice pe termen lung.
Profesorul Graeme Fairchild de la Universitatea din Bath a declarat: „Relația dintre trauma din copilărie și rezultatele de sănătate ulterioare pare să fie mai complexă decât am crezut anterior.”
„Anumite probleme de sănătate mintală, cum ar fi anxietatea, par surprinzător de puțin legate de comportamentele riscante ulterioare, în timp ce problemele de comportament și dificultățile cu furia par să explice o mare parte din efectul traumei din copilărie asupra comportamentelor de sănătate riscante mai târziu în viață.”
Dr. Alicia Matijasevich de la Universitatea din São Paulo a menționat: „Trauma din copilărie și comportamentele riscante pentru sănătate sunt adesea studiate separat. Ce adaugă această cercetare este dovada că sănătatea mintală în adolescență poate fi parte din calea care leagă experiențele anterioare din copilărie de comportamentele legate de sănătate la vârsta de 18 ani.”
Studiul a avut ca subiect persoane din Brazilia, însă cercetătorii consideră că analiza lor are implicații și dincolo de această țară. Adversitatea din copilărie rămâne o provocare majoră de sănătate publică în întreaga Europă și Marea Britanie, cercetările arătând că aproximativ unul din șase copii a experimentat abuz fizic în timpul copilăriei. Îngrijorările legate de sănătatea mintală a copiilor au crescut semnificativ în ultimii ani.
Un rezultat poate surprinzător al studiului a fost că problemele externalizate au fost, de asemenea, asociate cu niveluri mai ridicate de mișcare și activitate fizică, sugerând că consecințele traumei din copilărie și dificultăților de sănătate mintală nu sunt uniform negative în toate comportamentele legate de sănătate.
Dr. Townend a afirmat: „Intervențiile viitoare ar putea explora modalități de a canaliza această energie în activități structurate, care promovează sănătatea, cum ar fi sporturile de echipă, care sprijină bunăstarea fizică și ar putea oferi alternative pozitive la comportamentele riscante pentru sănătate.”
Echipa intenționează să continue investigarea modului în care experiențele din copilărie influențează sănătatea pe termen lung, inclusiv explorarea modului în care trauma poate fi legată de semnele timpurii ale bolilor cardiace și metabolice în adolescența târzie, cum ar fi ritmul cardiac și tensiunea arterială mai mari, creșterea în greutate și nivelurile nesănătoase de colesterol și grăsimi în sânge.
