Unul din 13 adulți sub 30 de ani prezintă plăci arteriale ascunse
Ateroscleroza, acumularea treptată a plăcii în interiorul arterelor, este principala cauză a bolilor cardiovasculare și poate începe cu mulți ani înainte ca o persoană să observe simptome. Un studiu internațional amplu sugerează că această boală ascunsă este deja prezentă la unii tineri adulți care, în aparență, sunt sănătoși și că este mult mai răspândită decât s-a recunoscut anterior.
Cercetarea a fost condusă de profesorul Henning Bundgaard, profesor de cardiologie la Rigshospitalet din Copenhaga, Danemarca, și Dr. Borja Ibáñez, director științific al Centro Nacional de Investigaciones Cardiovasculares Carlos III, CNIC, cardiolog la Hospital Universitario Fundación Jiménez Díaz și lider de grup la CIBERCV. Dintre cei peste 16.000 de participanți, care nu aveau simptome sau un diagnostic anterior de boală cardiovasculară, cercetătorii au detectat plăci aterosclerotice în 57,1% din cazuri. Rezultatele au fost prezentate la sesiunea Hot Line a Congresului ESC 2026 și publicate concomitent în The New England Journal of Medicine.
REACT, unul dintre cele mai mari eforturi de a examina cum se dezvoltă ateroscleroza silențioasă pe parcursul adulților, este finanțat de Fundația Novo Nordisk. Bundgaard a explicat că „viziunea REACT este de a transforma prevenția cardiovasculară primară printr-o abordare de medicină de precizie, bazată pe identificarea timpurie a aterosclerozei.”
Ateroscleroza este cauza principală a bolilor cardiovasculare, care pot duce la atacuri de cord, accidente vasculare cerebrale sau moarte subită. Prezența plăcii arteriale nu înseamnă că o persoană va dezvolta inevitabil o boală simptomatică. Totuși, bolile cardiovasculare cauzează aproape 20 de milioane de decese anual în întreaga lume, majoritatea fiind cauzate de ateroscleroză.
Boala se poate dezvolta fără simptome timp de decenii, iar placa poate continua să se acumuleze în artere fără a produce semne evidente. Ibáñez a afirmat că „studiul REACT se bazează pe o idee simplă, dar revoluționară: trecerea de la modelul actual, care estimează probabilitatea bolii cardiovasculare pe baza factorilor de risc tradiționali, către un nou paradigm în care boala este detectată direct prin imagistică, înainte de a provoca simptome.”
Astfel, cercetătorii doresc să determine dacă placa este deja prezentă, în loc să se bazeze exclusiv pe factori precum colesterolul, fumatul și tensiunea arterială pentru a calcula riscul cardiovascular viitor.
REACT se preconizează că va dura opt ani și va avea două faze. Faza 1 (REACT-DETECT) a început în 2024, iar Faza 2 (REACT-PROTECT) este planificată pentru perioada 2027-2032, dacă va fi obținută finanțarea necesară.
Rezultatele actuale provin din Faza 1, care oferă o imagine cuprinzătoare a prevalenței aterosclerozei silențioase în funcție de vârstă și sex. În cadrul primei faze, cercetătorii au inclus 16.808 persoane cu vârste cuprinse între 18 și 70 de ani în Danemarca și Spania, fără un istoric cunoscut de boală cardiovasculară aterosclerotică.
Fiecare participant a fost supus unei imagistici avansate pentru a identifica placa în trei zone majore: arterele carotidiene din gât, arterele femurale din picioare și arterele coronare care hrănesc inima. De asemenea, au fost examinați factorii de risc cardiovascular și biomarkerii din sânge, fiind colectate probe pentru studii omice și analizate imagini retiniene. Aceste măsurători au creat una dintre cele mai extinse baze de date despre ateroscleroză de până acum.
Scanările au arătat că ateroscleroza poate apărea surprinzător de devreme în viața adultă. Aproape 1 din 13 participanți cu vârste între 18 și 29 de ani prezentau semne ale bolii în cel puțin o arteră. Prevalența a crescut constant odată cu vârsta, ajungând ca, între participanții cu vârste între 60 și 70 de ani, aproximativ 9 din 10 să aibă ateroscleroză.
Un alt model important a reieșit din imagistică. Majoritatea participanților care aveau ateroscleroză în arterele coronare prezentau de asemenea placă în arterele carotidiene sau femurale. Această suprapunere ar putea avea implicații semnificative pentru viitorul screening-ului. Imagistica arterelor carotidiene și femurale cu ultrasunete este mai ușoară, mai rapidă și mai puțin invazivă comparativ cu efectuarea scanărilor CT pentru examinarea arterelor coronare. „În paradigma pe care o propunem, dispozitivele portabile cu ultrasunete, utilizabile de orice profesionist din domeniul sănătății, vor deveni instrumentul standard pentru screening-ul aterosclerozei din etapele timpurii ale vieții adulte”, a afirmat Ibáñez.
Studiul a identificat și diferențe notabile în modul în care ateroscleroza apare pe parcursul vieții la bărbați și femei. La bărbați, prevalența a început să crească la vârste mai tinere, iar modelul general al aterosclerozei a apărut cu aproximativ cinci până la zece ani mai devreme decât la femei. Femeile au arătat o creștere accentuată între vârstele de 40 și 60 de ani, o perioadă care se suprapune cu tranziția menopauzală.
Cercetătorii afirmă că aceste diferențe subliniază necesitatea investigării strategiilor de prevenție cardiovasculară care să țină cont de sex și de etapele vieții. Una dintre cele mai semnificative descoperiri ale studiului a vizat evaluarea riscului cardiovascular convențional. Metodele actuale, inclusiv scorurile de risc precum SCORE2, au identificat doar o proporție mică de persoane care aveau deja ateroscleroză silențioasă. Aceasta sugerează că o persoană poate părea a avea un risc cardiovascular relativ scăzut conform măsurilor tradiționale, în timp ce placa se dezvoltă deja în interiorul arterelor.
Ibáñez a declarat că rezultatele sugerează o abordare potențial diferită în prevenirea bolilor cardiovasculare. „De zeci de ani, am estimat riscul cardiovascular folosind factori precum vârsta, tensiunea arterială și colesterolul. Acest studiu arată că putem merge mai departe și detecta boala direct înainte de a provoca un atac de cord sau un accident vascular cerebral.”
El a adăugat: „Viitorul prevenției cardiovasculare trebuie să fie mai precis și personalizat. Dacă identificăm ateroscleroza în stadiile sale cele mai timpurii, vom putea interveni mai devreme, adapta tratamentele mai eficient și reduce povara bolilor cardiovasculare.”
Bundgaard consideră că aceste descoperiri ar putea oferi o oportunitate de a regândi modul în care se realizează prevenția cardiovasculară. „Până acum, deciziile preventive au fost bazate pe estimarea riscului, dar nu știam dacă boala era deja prezentă. REACT arată că ateroscleroza poate fi detectată cu decenii înainte de apariția manifestărilor clinice și oferă cel mai cuprinzător atlas al evoluției bolii pe parcursul vieții adulte.”
Bundgaard a mai adăugat că rezultatele creează baza științifică necesară pentru a testa dacă această abordare preventivă propusă îmbunătățește cu adevărat rezultatele sănătății. „Identificarea
