O nouă metodă pentru diagnosticarea rapidă a atreziei biliare la nou-născuți
Atrezia biliară (BA) este o afecțiune greu de detectat, deoarece icterul precoce poate semăna cu stări comune ale nou-născuților, iar scaunele de culoare pală pot să nu apară imediat.
Se consideră că boala începe înainte de naștere, când ductele biliare extrahepatice nu se formează corect. După naștere, bila se acumulează în ficat, provocând leziuni progresive și crescând riscul de transplant hepatic. Studiile au arătat că nou-născuții tratați înainte de 30-45 de zile de viață au rezultate pe termen lung mai bune, însă diagnosticul este adesea întârziat peste 60 de zile.
Având în vedere aceste provocări, este nevoie de cercetări mai profunde pentru a dezvolta fluxuri de diagnosticare mai rapide, mai simple și mai echitabile pentru detectarea timpurie a BA. O echipă de cercetători de la Texas Children’s Hospital și Baylor College of Medicine, împreună cu colaboratori de la Stanford University School of Medicine, a publicat o revizuire în World Journal of Pediatric Surgery pe 16 martie 2026.
Articolul descrie un parcurs simplificat dezvoltat într-un centru pediatric din Texas pentru a accelera diagnosticul BA prin combinarea testelor de bilirubină directă (DB) și bilirubină totală (Bc), interpretarea prin intermediul BiliScreen.org și o abordare prin ultrasunete abdominale axată pe semnele cheie ale imaginii biliare.
Primul pas implică măsurarea nivelurilor DB/Bc în maternitate și în vizitele ambulatorii timpurii. Revizuirea subliniază dovezile că nivelurile DB/Bc pot fi crescute în primele 24-48 de ore de viață la sugarii cu BA, înainte de a apărea semne clinice clare sau alți marcatori de leziune hepatică. Medicii de familie sunt îndrumați să testeze nivelurile DB/Bc la 2-4 săptămâni, atunci când sugarii prezintă icter persistent, scaune palide sau un rezultat anterior ridicat al DB/Bc, conform ghidurilor Academiei Americane de Pediatrie (AAP).
Al doilea pas este un examen ecografic abdominal pentru sugarii cu niveluri ridicate de DB/Bc. Spre deosebire de examinările care necesită post, sugarii se hrănesc înainte sau în timpul imagisticii, ceea ce poate facilita vizualizarea ductului de la hilum (DaH). Examenul măsoară, de asemenea, ecogenicitatea maximă (MxE) în apropierea venei portale drepte. În cadrul fluxului propus, un MxE mai mare de 4,0 mm sau un DaH absent ridică suspiciuni de BA și poate determina o evaluare definitivă, în timp ce alte constatări pot susține continuarea evaluării ambulatorii.
Autorii au menționat că strategia este concepută pentru a face evaluarea timpurie a BA mai accesibilă pentru întreaga echipă medicală, de la furnizorii din maternitate și medicii de familie, până la radiologi, hepatologi și chirurgi. Scopul este de a nu înlocui judecata specialiștilor, ci de a oferi semnale mai clare în momentele în care timpul este crucial.
Prin partajarea acestui parcurs, cercetătorii speră ca și alte centre să ofere feedback, să testeze abordarea în diferite medii de practică și să adapteze părțile utile în propriile fluxuri de lucru. Implicațiile pot fi semnificative. Screeningul universal al DB/Bc la nou-născuți ar putea reduce întârzierile și ar putea ajuta, de asemenea, la abordarea disparităților în diagnostic prin identificarea riscurilor înainte ca semnele vizuale să fie pierdute sau interpretate greșit.
Abordarea ecografică prin alimentație ar putea face evaluarea de urmărire mai puțin împovărătoare, evitând postul și reducând, potențial, necesitatea testelor care necesită anestezie sau proceduri invazive. Pentru familii, detectarea mai timpurie ar putea însemna decizii mai rapide de tratament și o șansă mai bună de a păstra ficatul nativ. Studiile viitoare vor trebui să evalueze implementarea, cost-eficacitatea și performanța în multiple centre și sisteme de sănătate.
