Impactul factorilor socioeconomici asupra experienței pacienților în screeningul pentru cancer pulmonar
Un nou studiu realizat în rândul participanților la screeningul pentru cancer pulmonar a relevat că tomografia computerizată toracică cu dozare redusă este în general bine tolerată atât fizic, cât și emoțional, însă experiențele variază în funcție de grupurile socioeconomice.
Participanții cu venituri mai mici și cei din sistemele de asistență au raportat o povară mai mare legată de testare, factori precum asigurarea de sănătate și statutul profesional fiind asociați cu un nivel mai ridicat de disconfort sau anxietate. Rezultatele, publicate în „Journal of the American College of Radiology”, subliniază oportunitățile de a îmbunătăți echitatea în screening.
Cancerul pulmonar rămâne principala cauză de deces prin cancer în Statele Unite, iar depistarea timpurie salvează vieți. Participarea și respectarea pe termen lung a screeningului pentru cancer pulmonar cu CT cu dozare redusă rămân scăzute în practică.
Cea mai mare parte a cercetărilor s-a concentrat pe rezultatele clinice, acordând mai puțină atenție modului în care pacienții experimentează testul de screening. Studiul a investigat dacă pacienții resimt efecte pe termen scurt, cum ar fi disconfortul sau anxietatea, asociate cu screeningul pentru cancer pulmonar, în special în rândul populațiilor defavorizate, unde barierele în accesul la îngrijire sunt mai mari.
Investigatorii au realizat un studiu prospectiv pe 468 de participanți la screeningul pentru cancer pulmonar, atât în cadrul unui sistem de sănătate universitar, cât și în cadrul unui sistem de asistență pentru comunități defavorizate, folosind măsuri validate raportate de pacienți pentru a evalua efectele fizice și emoționale ale screeningului. Deși povara legată de testare a fost în general foarte scăzută, un subset semnificativ de pacienți a raportat disconfort sau anxietate. Participanții din sistemele de asistență au raportat mai frecvent durere sau disconfort înainte și în timpul screeningului.
În analiza multivariană, statutul marital, ocuparea și acoperirea prin asigurare au fost asociate cu povara legată de testare. Dr. Porembka a subliniat: „Screeningul pentru cancer pulmonar salvează vieți, dar funcționează doar dacă pacienții revin an după an. Chiar și mici poveri temporare din timpul screeningului pot influența decizia oamenilor de a reveni pentru examenele anuale – un element esențial al eficacității screeningului.”
Constatările studiului indică oportunități pentru intervenții targetate, cum ar fi: reducerea anxietății pre-test, îmbunătățirea experienței fizice a screeningului și abordarea barierelor structurale în medii defavorizate.
Această cercetare reprezintă printre primele inițiative de a utiliza un instrument validat pentru a cuantifica impactul screeningului pentru cancer pulmonar și pentru a examina cum setările de îngrijire și determinanții sociali ai sănătății influențează experiența pacienților. Înțelegerea acestor factori este esențială pentru a îmbunătăți atât respectarea, cât și echitatea în screeningul pentru cancer pulmonar. Dr. Ruth Carlos a concluzionat: „Am fost încurajați că povara generală a testării a fost scăzută, sugerând că examenul în sine nu reprezintă un obstacol major pentru majoritatea pacienților. Totuși, a fost notabil că diferențele în experiența pacienților erau strâns legate de factori sociali și economici, întărind importanța unei abordări mai centrate pe pacient și axate pe echitate în screening.”
