Zahărul din laptele matern afectează microbiomul intestinal al sugarului în perioada diversificării
Cercetările efectuate de DTU și Rigshospitalet arată că zaharurile din laptele matern joacă un rol esențial în dezvoltarea microbiotei intestinale, în timpul diversificării alimentației, adică în tranziția de la laptele matern la alimentele solide.
Laptele matern contribuie la formarea microbiotei intestinale pentru o perioadă mai lungă decât se credea anterior. Oamenii de știință de la DTU și Rigshospitalet au descoperit că zaharurile din laptele matern, cunoscute sub numele de oligozaharide din laptele uman (HMOs), care nu sunt digerate de sugar, influențează ce bacterii prosperă în intestin în timpul tranziției către hrana solidă, iar această influență persistă pe termen lung.
Rezultatele cercetării au fost publicate în prestigioasa revistă Nature Communications: Dual human milk oligosaccharide-fibre utilisation is a selection cue for the weaning gut microbiome.
De mult timp se știe că alăptarea este importantă pentru sănătatea sugarilor. Nou este faptul că acum putem explica modul în care zaharurile din laptele matern, HMOs, ajută și la selecția comunităților bacteriene asociate cu o microbiotă intestinală sănătoasă pe termen lung. Aceasta subliniază importanța combinării alăptării cu hrana solidă în această etapă a dezvoltării copilului.
Studiul relevă un mecanism anterior necunoscut care oferă bacteriilor intestinale specifice un avantaj în competiția de a coloniza intestinul sugarului în timpul diversificării, deoarece acestea sunt capabile să metabolizeze atât HMOs din laptele matern, cât și fibrele din alimentele pe bază de plante.
Rezultatele sugerează că perioada diversificării este o fereastră de dezvoltare crucială, în care combinația de lapte matern și alimente solide promovează maturizarea microbiotei intestinale către o comunitate asemănătoare celei adulte, care se menține pe parcursul vieții. Pe termen lung, această nouă cunoaștere ar putea contribui la dezvoltarea unor soluții nutriționale mai bune pentru sugari și ar întări înțelegerea modului în care alimentația timpurie influențează sănătatea ulterior în viață.
„Descoperirile sunt importante în practica clinică zilnică, oferind o justificare suplimentară pentru accentul deja puternic pus pe promovarea producției de lapte matern și alăptare atunci când sugarii și copiii mici sunt internați în unități de terapie intensivă neonatală din cauza nașterii premature sau a unei boli critice”, afirmă Lise Aunsholt de la Departamentul de Terapie Intensivă pentru Nou-Născuți și Copii Mici de la Rigshospitalet.
„Este încurajator să știm că atunci când sfătuim o mamă să continue alăptarea după externare – și cât mai mult posibil în timpul tranziției către alimentele solide – acest lucru va avea potențial un impact pozitiv asupra copilului pe tot parcursul vieții”, adaugă aceasta.
Conform cercetătorilor, studiul arată că laptele matern nu susține doar nutriția sugarului în perioada de sugari, ci ajută și la selecția bacteriilor care devin o parte permanentă a microbiotei intestinale mai târziu în viață.
Studiul a fost realizat în strânsă colaborare între cercetătorii de la DTU și mediile clinice de cercetare de la Spitalul Universitar Tehnic (TUH).
Cercetătorii au analizat schimbările în bacterii și genele acestora pe parcursul fazei de diversificare. Aceasta le-a oferit informații despre bacteriile prezente și activitatea acestora. În același timp, cercetătorii au cultivat bacteriile în laborator, în condiții care imită mediul din intestinul uman. Astfel, au reușit să identifice bacteriile capabile să metabolizeze atât HMOs din laptele matern, cât și fibrele din alimentele solide.
„Colaborarea între expertiza tehnologică și biologică de la DTU și mediile clinice de la TUH a fost crucială pentru a ne permite să corelăm cunoștințele despre funcțiile bacteriilor cu dezvoltarea microbiotei intestinale la copii. Aceasta oferă o perspectivă unică asupra modului în care alegerile alimentare timpurii afectează sănătatea mai târziu în viață”, explică Maher Abou Hachem.
Cercetătorii consideră că aceste noi informații pavează calea pentru dezvoltarea unor soluții nutriționale viitoare pentru sugari și intervenții țintite care să sprijine stabilirea unei comunități bacteriene intestinale sănătoase.
De asemenea, rezultatele sugerează că perioada de diversificare ar putea fi un moment crucial pentru măsuri preventive împotriva bolilor asociate ulterior cu perturbări ale microbiotei intestinale.
