Chirurgia asistată de robot a drenat cu succes multiple abcese cerebrale profunde
Abcesele cerebrale localizate profund în creier pot deveni rapid amenințătoare pentru viață și sunt adesea greu de tratat prin intervenții chirurgicale convenționale.
Într-un raport de caz pe un singur pacient, cercetătorii au descris modul în care chirurgia stereotactică asistată de robot a fost utilizată pentru a drena șase abcese intracraniene prin patru traiectorii atent planificate, în cadrul unei singure operații. Această abordare minim invazivă, combinată cu terapia antimicrobiană țintită și gestionarea controlată a edemului, a dus la o recuperare neurologică rapidă și la o restaurare completă a funcției, fără dovezi de recidivă.
Abcesele cerebrale reprezintă unele dintre cele mai grave infecții întâlnite în neurochirurgie. Atunci când se dezvoltă multiple abcese adânc în creier, acestea pot provoca umflături severe, presiune periculoasă asupra țesuturilor înconjurătoare și deteriorare rapidă a stării neurologice. Tratamentul convențional combină frecvent antibioticele cu drenajul chirurgical, dar pacienții cu leziuni extinse sau bilaterale pot necesita multiple proceduri sau o chirurgie deschisă extinsă, ceea ce crește riscul de complicații și întârzie controlul infecției.
Într-un efort de a aborda această provocare, o echipă de cercetare a utilizat chirurgia stereotactică asistată de robot ca o strategie minim invazivă pentru a trata un caz complex, implicând multiple abcese cerebrale adânci. Aceștia au raportat tratamentul cu succes al unei femei de 21 de ani cu șase abcese cerebrale profunde, utilizând o sesiune unică de aspirație stereotactică asistată de robot. Această lucrare a fost publicată în Volumul 12 al Chinese Neurosurgical Journal pe 27 mai 2026.
Pacienta a ajuns cu o istorie de șapte zile de febră, dureri de cap, vărsături și deteriorare progresivă a conștiinței după un tratament anterior pentru o infecție respiratorie suspectată. Imagistica prin rezonanță magnetică (IRM) a creierului a relevat șase abcese cu margini accentuate, implicând ambele loburi frontale, precum și lobul temporal și occipital drept. Cea mai mare leziune măsura 3,9 × 3,3 cm, iar toate abcesele erau asociate cu edem sever și o deviație semnificativă a liniei mediene, ceea ce indica un risc ridicat de herniere cerebrală amenințătoare pentru viață, necesitând o intervenție chirurgicală de urgență.
În loc să efectueze o craniotomie convențională, echipa a folosit un sistem de navigație stereotactic asistat de robot. Imaginile IRM preoperatorii și cele din timpul intervenției chirurgicale au fost combinate pentru a crea un model tridimensional detaliat al creierului. Chirurgii au planificat patru traiectorii sigure pentru a ajunge la cele șase cavități ale abceselor, evitând vasele de sânge critice, regiunile funcționale ale creierului și ventriculele. Notabil, două dintre aceste traiectorii au permis accesarea a două abcese printr-un singur punct de intrare („o puncție, două injecții”), reducând numărul punctelor de acces cortical și minimizând astfel trauma chirurgicală.
„Acest caz evidențiază avantajele unei intervenții chirurgicale minim invazive, precise, multi-țintă, alături de o strategie farmacologică perioperatorie bazată pe dovezi”, a declarat profesorul Wang.
În timpul intervenției, fiecare cavitate a abcesului a fost drenată și irigată cu soluție salină de gentamicină. Antibioticele cu spectru larg au fost administrate imediat și apoi restrânse în funcție de cultura și testarea sensibilității antimicrobiene după identificarea în laborator a Streptococcus intermedius ca organism cauzal. Datorită edemului extins, pacienta a primit, de asemenea, un tratament scurt, atent monitorizat, cu dexametazonă în doze mici, pentru a reduce edemul cerebral, minimizând în același timp imunodepresia prelungită care ar putea interfera cu controlul infecției.
Rezultatele au fost încurajatoare. Febra și semnele meningeale s-au îmbunătățit în termen de 72 de ore, conștiința a revenit rapid, iar la o lună după intervenție, IRM-ul a arătat o rezolvare completă a abceselor, cu dispariția aproape completă a pereților abceselor. Pacienta a recăpătat întreaga funcție, având un scor de 100 pe scala Karnofsky și a rămas liberă de recidivă în timpul examinării de control de șase luni și un an.
„Aspirația stereotactică asistată de robot poate reprezenta o strategie fezabilă și potențial eficientă pentru gestionarea abceselor cerebrale adânci multifocale”, a adăugat profesorul Wang.
Deși acest raport descrie un singur pacient, cazul ilustrează potențialul chirurgiei stereotactice asistate de robot, împreună cu expertiza multidisciplinară a neurochirurgilor, neuroradiologilor, specialiștilor în boli infecțioase și echipelor de îngrijire critică, pentru a sprijini gestionarea infecțiilor intracraniene deosebit de provocatoare. La pacienții selectați cu atenție, această strategie minim invazivă poate oferi oportunități de reducere a traumei chirurgicale, de a permite decompresia rapidă a mai multor abcese într-o singură procedură și de a accelera recuperarea neurologică, deși sunt necesare studii clinice mai ample pentru a confirma aceste constatări.
În ansamblu, acest caz rar demonstrează cum tehnologia robotică avansată, imaginile integrate, terapia antimicrobiană optimizată și controlul atent al edemului pot colabora pentru a gestiona o infecție cerebrală extrem de complexă printr-o singură procedură minim invazivă, oferind perspective valoroase pentru viitoarea îngrijire neurochirurgicală de urgență.
