Emisiile alimentare variază considerabil în funcție de etapele vieții
Un nou studiu internațional publicat în Nature Food subliniază rolul semnificativ, dar adesea trecut cu vederea, al vârstei în formarea emisiilor de gaze cu efect de seră legate de alimentație.
Conform cercetării, emisiile alimentare pot fluctua considerabil în funcție de etapele vieții oamenilor, reflectând diferențele în necesitățile nutriționale, schimbările demografice și evoluția modelelor alimentare. Astfel, o abordare eficientă pentru reducerea emisiilor legate de dietă necesită strategii sensibile la vârstă.
Studiul, realizat de o echipă internațională de cercetători coordonată de oamenii de știință de la Energy and Sustainability Research Institute Groningen (ESRIG), Universitatea din Groningen, a analizat emisiile alimentare și calitatea nutrițională în 149 de țări, pe 22 de grupuri de vârstă și în cinci perioade de timp între 2000 și 2019. Rezultatele au arătat că adolescenții și tinerii adulți au cele mai mari emisii de gaze cu efect de seră legate de alimentație pe cap de locuitor la nivel global, în timp ce îmbătrânirea populației a devenit un factor din ce în ce mai important în determinarea emisiilor alimentare totale.
„Persoanele în vârstă sunt adesea considerate ca având o contribuție mai mare la emisiile de carbon. Am descoperit un model mai nuanțat: contribuția în creștere a seniorilor la emisiile alimentare este determinată în principal de îmbătrânirea populației (o pondere tot mai mare a seniorilor în populație), nu de dietele mai intensive în carbon ale seniorilor”, a declarat Yanxian Li.
„Înțelegerea cine contribuie la emisiile alimentare este esențială pentru a concepe soluții climatice eficiente. Prin urmare, dietele sustenabile trebuie să țină cont de diferențele între etapele vieții, cerințele nutriționale și contextul regional”, a subliniat Yuli Shan.
Studiul a relevat că produsele din carne și lactate rămân surse importante de emisii alimentare, în special în țările cu venituri mari. În economiile emergente, schimbările în modelele de consum au avut, de asemenea, un rol semnificativ. De exemplu, creșterea emisiilor alimentare în China a fost asociată în mare parte cu consumul crescut de carne, în timp ce o tranziție către produsele lactate a contribuit semnificativ la creșterea emisiilor alimentare în India.
Cercetătorii subliniază că reducerea emisiilor trebuie să fie echilibrată cu îmbunătățirea nutriției. „În multe țări cu venituri mici și medii, modificările dietetice către anumite alimente bogate în nutrienți au îmbunătățit calitatea nutrițională, dar au dus, de asemenea, la creșterea emisiilor. Aceasta înseamnă că simpla reducere a anumitor tipuri de alimente poate avea efecte neintenționate asupra sănătății”, a menționat Klaus Hubacek.
Studiul identifică mai multe căi de reducere a emisiilor alimentare, inclusiv îmbunătățirea sistemelor de producție alimentară, sprijinirea tranzițiilor către diete sustenabile și adaptarea intervențiilor la condițiile locale. Cercetătorii conchid că strategiile de atenuare a climei ar trebui să depășească abordările universale și să țină cont de schimbările demografice, modelele alimentare, necesitățile nutriționale și diferențele dintre țări și regiuni.
Autorii subliniază că o reducere eficientă a emisiilor alimentare necesită abordări sensibile la vârstă. „Pentru populațiile mai tinere, acest lucru evidențiază importanța educației și a mediilor alimentare sustenabile, inclusiv abordări care încurajează copiii din școli să opteze pentru mese mai sănătoase, cu emisii de carbon mai scăzute”, a adăugat Prajal Pradhan.
Cercetarea a evaluat emisiile provenite din 141 de produse alimentare, combinând date globale de consum alimentar, studii dietetice, statistici demografice și inventare de emisii de gaze cu efect de seră bazate pe consum.
