Un studiu relevă că mulți adulți din Marea Britanie doresc să evite alimentele ultraprocesate, dar nu reușesc să le definească corect
Mulți adulți din Marea Britanie afirmă că vor să reducă consumul de alimente ultraprocesate, însă un studiu recent evidențiază confuzia, costurile, comoditatea și mesajele mixte care îi împiedică.
Un studiu recent publicat în revista BMC Global and Public Health a realizat o investigație calitativă pentru a explora percepțiile asupra alimentelor ultraprocesate (UPF) în Marea Britanie. Aceasta a folosit analiza tematică pe datele obținute de la 30 de adulți din Marea Britanie care aveau responsabilități principale în activitățile culinare de acasă.
Rezultatele au arătat că, deși participanții la studiu considerau în general că UPF-urile sunt artificiale și potențial nesănătoase, nu au reușit să înțeleagă ușor sistemul de clasificare Nova sau să identifice limitele acestei clasificări. Studiul sugerează, prin urmare, că modificările de politică și mediu ar putea ajuta la reducerea consumului de UPF la nivel național, în special în paralel sau dincolo de abordările bazate doar pe educație.
Literatura UPF și fundamentele clasificării Nova
Raportele recente indică faptul că alimentele ultraprocesate (UPF) reprezintă acum mai mult de 50% din aportul zilnic mediu de energie al cetățenilor din Marea Britanie. Sistemul de clasificare Nova definește UPF-urile ca produse alimentare modificate industrial, concepute în principal pentru a fi hiperpalabile, convenabile și profitabile din punct de vedere comercial, și citează o cantitate tot mai mare de dovezi epidemiologice care leagă consumul de UPF de prevalența în creștere a bolilor netransmisibile (NCD).
În ciuda campaniilor extinse de sănătate publică destinate să educe consumatorii despre dezavantajele consumului de UPF, cercetările cantitative anterioare identifică lacune semnificative în aplicarea practică a acestor informații: 73% dintre adulții din Marea Britanie sunt familiarizați cu termenul „UPF”, dar doar 13% pot clasifica corect produsele alimentare. Participanții din sondajele anterioare au identificat corect doar 54% din produsele alimentare UPF, evidențiind lacunele persistente în „percepție-cunoștințe”.
Mai mult, rapoartele de sănătate publică din Uniunea Europeană (UE) arată că 41% dintre consumatorii europeni consideră UPF-urile mai convenabile decât alternativele proaspete sau minim procesate, agravând aceste lacune de percepție-cunoștințe și rezultând într-un mediu care favorizează rezultate dietetice suboptime la nivel populațional.
Prin urmare, cercetătorii ipotezează că înțelegerea modului în care „gardienii” gospodăriilor navighează aceste alegeri este esențială pentru dezvoltarea unor politici alimentare echitabile. Din păcate, studiile anterioare au oferit informații limitate cu privire la această înțelegere.
Studiul de interviu UK UPF
Studiul actual a avut ca scop abordarea acestor lacune de cunoștințe și informarea viitoarelor politici alimentare din Marea Britanie prin realizarea a 30 de interviuri calitative semi-structurate, cu o durată de 60 de minute, între iulie și octombrie 2024. Participanții au fost recrutați prin intermediul rețelelor sociale și selectați pentru a se asigura că au responsabilitatea principală pentru activitățile alimentare acasă, în special deciziile de achiziție a alimentelor și prepararea meselor.
Statisticile de rezumat ale cohortelor finale de participanți au arătat că aceștia erau predominant femei (73%; vârsta = 20-72 de ani) și aveau un nivel educațional mai ridicat (63%).
Cadrele metodologice ale studiului au inclus o analiză tematică reflexivă, în care cercetătorii au utilizat inferențe inductive pentru a interpreta modele în cadrul setului de date. Pentru a spori rigurozitatea și credibilitatea analizei, studiul a inclus trei contribuabili publici („Public Involvement and Engagement [PIE] group”) în metodologia de interpretare inductivă.
Interviurile studiului au inclus o activitate structurată de sortare a fotografiilor, în care participanții au fost solicitați să categorizeze imagini ale diverselor alimente pe baza spectrului de clasificare Nova, permițând astfel evaluarea heuristicelor individuale și elucidarea concepțiilor greșite la nivel de cohortă.
Temele în înțelegerea și deciziile publicului privind UPF
Analiza studiului a identificat cinci teme interconectate care caracterizează relația publicului cu UPF-urile: 1. Înțelegerea UPF, 2. Influențele asupra înțelegerii, 3. Deciziile privind UPF-urile, 4. Barierele și facilitățile în reducerea consumului de UPF, și 5. Soluțiile potențiale.
Participanții au considerat procesarea alimentelor ca un continuum, mai degrabă decât categorii discrete. Deși UPF-urile, precum chipsurile și băuturile carbogazoase, au fost ușor identificate ca fiind foarte procesate, alimentele „de frontieră”, cum ar fi iaurtul și alternativele din carne pe bază de plante, au generat confuzie în rândul participanților.
În plus, deși 6 participanți au declarat că nu erau familiarizați cu termenul „alimente ultraprocesate” înainte de interviul din cadrul studiului, ceilalți 24 s-au bazat pe scurtături (de exemplu, liste lungi de ingrediente sau prezența aditivilor chimici neidentificabili, cum ar fi emulsificatorii) pentru a ajuta la diferențierea între alimentele „procesate” (Grupul Nova 3) și cele „ultraprocesate” (Grupul Nova 4).
De remarcat este faptul că, deși participanții au avut o viziune majoritar negativă asupra UPF-urilor, aceasta nu s-a tradus întotdeauna în modificări comportamentale, probabil din cauza costului, comodității, gustului și practicilor familiale.
Implicarea politicilor și comunicării pentru reducerea UPF-urilor
Descoperirile acestui studiu indică faptul că complexitatea relativă a cadrului Nova ar putea limita utilitatea sa ca mesaj public, în special dacă nu este tradus în îndrumări clare și practice. Autorii sugerează că, deși sistemul de clasificare Nova este o metrică robustă pentru a defini limitele funcționale ale spectrului de produse alimentare, UPF-urile ar putea funcționa cel mai bine ca un construct de politică utilizat pentru a ghida schimbările sistemice.
În plus, deși educația a fost o soluție populară propusă de participanți, autorii subliniază că „conștientizarea consumatorilor de una singură este puțin probabil să producă schimbări semnificative” dacă opțiunile minim procesate rămân mai puțin accesibile sau mai costisitoare.
Studiul a fost limitat de subreprezentarea indivizilor cu niveluri mai scăzute de educație formală și a celor din comunitățile negre, subliniind necesitatea unor cercetări viitoare pentru a cuantifica aceste percepții în rândul unor demografii mai variate, în scopul dezvoltării unor instrumente de comunicare și politici acționabile pentru a îmbunătăți dietele și a reduce consumul de UPF.
