Studiu: Educația are un impact asupra recuperării după intervențiile chirurgicale la șold
Nivelul de educație reprezintă factorul socio-economic cel mai puternic asociat cu ratele de supraviețuire după intervențiile chirurgicale acute la șold.
Asta reiese dintr-un studiu realizat de Universitatea Linköping, care a analizat datele a 58.000 de persoane. Rezultatele pot fi folosite pentru a identifica mai bine pacienții care ar putea necesita suport suplimentar după operație.
„Nu spunem că mai mulți oameni ar trebui să studieze mai mult. În schimb, nivelul de educație poate fi văzut ca un marker care ajută sistemul sanitar să identifice pacienții ce ar putea avea nevoie de informații personalizate, reabilitare și urmărire după spitalizare”, a declarat Rasmus Åhman.
În Suedia, aproximativ 17.500 de persoane suferă anual de o fractură de șold, iar vârsta medie a celor afectați depășește 80 de ani. Având în vedere îmbătrânirea populației, se preconizează o creștere pe termen lung a numărului de intervenții chirurgicale acute la șold. Deși sistemul de sănătate suedez urmează o procedură standard bine stabilită pentru fracturile de șold, adesea accelerând intervenția chirurgicală, ratele de supraviețuire variază. Cercetătorii de la Universitatea Linköping și de la Universitatea Queen Mary din Londra au studiat motivele pentru aceste variații.
Prin utilizarea registrului suedez care colectează date despre intervenții chirurgicale și anestezie – SPOR, au urmărit aproximativ 58.000 de pacienți care au suferit o fractură de șold și au fost supuși unei intervenții chirurgicale urgente. Aceștia au descoperit că mortalitatea în rândul pacienților cu vârste între 80 și 84 de ani era de trei ori mai mare decât mortalitatea așteptată în aceeași grupă de vârstă din populația suedeză, chiar și la doi ani după intervenție.
Apoi, cercetătorii au analizat patru factori socio-economici pentru a determina care dintre aceștia avea cea mai puternică corelație cu mortalitatea: nivelul de educație, zona de rezidență, venitul și accesul la îngrijiri la domiciliu sau case de îngrijire. „Există o legătură între riscul crescut de mortalitate pe termen scurt și lung, bazată pe factorii socio-economici individuali pe care i-am investigat. În special, nivelul de educație a arătat cea mai puternică corelație cu mortalitatea”, a afirmat Rasmus Åhman.
Rezultatele au mai arătat că venitul a avut un rol mai mic, în timp ce accesul la îngrijiri la domiciliu sau case de îngrijire a fost mai greu de interpretat. Zona de rezidență nu a avut o influență semnificativă.
„Pe baza datelor noastre, nu par să existe diferențe clare în supraviețuire în funcție de tipul de spital unde ați fost operat pentru fractura de șold”, a adăugat Rasmus Åhman.
Studiile anterioare au arătat legături între factorii socio-economici și mortalitate, însă multe dintre acestea au folosit măsuri composite în loc de factori individuali. Studiile care au analizat educația și venitul separat au considerat cele două ca fiind echivalente. Aceste studii s-au bazat pe venitul impozabil, o măsură care nu oferă o imagine completă, mai ales în cazul unei grupări mai în vârstă care nu a muncit de mult timp.
Cercetătorii de la Linköping au analizat, în schimb, o măsură numită venit familial disponibil, dezvoltată de Statistică Suedia. Aceasta implică evaluarea unui număr mare de elemente de venit și cheltuieli pentru a oferi o imagine mai cuprinzătoare a situației financiare a individului.
Faptul că nivelul de educație a fost factorul cel mai puternic legat de mortalitate poate, conform lui Rasmus Åhman, să fie legat de modul în care un individ poate face față procesului lung pe care îl implică o intervenție chirurgicală. „Există un concept numit alfabetizare în sănătate, care credem că ar putea fi strâns legat de nivelul de educație. Este vorba despre modul în care absorbi informații de la profesioniștii din domeniul sănătății și înțelegi de ce ar trebui să faci anumite lucruri. De asemenea, ar putea fi că un nivel mai ridicat de educație este legat de o rețea socială mai extinsă și un suport mai bun din partea familiei și rudelor”, a conchis Rasmus Åhman.
