Tratamentul fertilității și riscul de boală Kawasaki la copii
Un studiu amplu realizat în Japonia, condus de cercetători de la Universitatea din Osaka și de la Spitalul pentru Femei și Copii Osaka, a descoperit că anumite tratamente de fertilitate sunt asociate cu un risc crescut de boală Kawasaki înainte de vârsta de cinci ani, deși asocierea variază în funcție de tipul de tratament.
Boala Kawasaki este o afecțiune inflamatorie sistemică care afectează în principal copiii mici și reprezintă o cauză majoră de boli cardiovasculare dobândite la copii. Cauza exactă a acestei boli rămâne neclară. Echipa de cercetare a analizat datele provenite de la 101.864 de copii care au participat la Studiul Național asupra Mediului și Copiilor din Japonia (JECS), o cohortă de naștere prospectivă.
Studiul a examinat cazurile de boală Kawasaki apărute înainte de vârsta de 5 ani la copii concepuți spontan sau prin inducție a ovulației, inseminare intrauterină (IUI), fertilizare in vitro (IVF) sau injecție intracitoplasmatică de spermă (ICSI). În cadrul celor cinci ani de urmărire, 1.226 de copii au dezvoltat boala Kawasaki. Comparativ cu concepția spontană, riscul a fost mai mare în cazul inducției ovulației (raportul de risc ajustat [HR], 1.57), IUI (HR, 1.48) și IVF (HR, 1.53). ICSI nu a arătat o diferență clară în ceea ce privește riscul (HR, 0.91).
Aceste tendințe au rămas în mare parte consistente după ajustarea pentru condițiile materne, inclusiv endometrioza, sindromul ovarelor polichistice, afecțiunile alergice și bolile autoimune. „Boala Kawasaki rămâne o cauză importantă a bolilor cardiovasculare dobândite la copii, însă cauzele sale nu sunt pe deplin înțelese”, a declarat Ryo Kawasaki. „O investigație suplimentară a asocierii dintre tratamentele de fertilitate și boala Kawasaki ar putea ajuta la clarificarea mecanismelor care stau la baza acestei boli.”
Rezultatele subliniază o relație nuanțată între tratamentele de fertilitate și sănătatea copiilor, arătând că asocierea cu boala Kawasaki variază în funcție de tipul de tratament. Autorii subliniază că aceste constatări arată asocieri și nu cauzalitate și necesită confirmare în alte populații.
