Cărăbușii au o reputație de supraviețuire, dar această dietă le-a fost fatală
Ce se întâmplă atunci când un insect urbanizat este hrănit cu o dietă bazată pe chipsuri și dulciuri? Un experiment controlat oferă o privire revelatoare asupra modului în care alimentele create de om pot afecta specii dincolo de propria noastră specie.
Un studiu recent publicat în jurnalul Scientific Reports a evaluat dacă consumul de alimente ultra-procesate afectează mortalitatea în cazul cărăbușului lobster, Nauphoeta cinerea.
Alimentele ultra-procesate sunt concepute pentru a fi extrem de profitabile și folosesc adesea ingrediente de cost redus, având o durată lungă de valabilitate, fiind convenabile pentru consum și foarte plăcute gustativ.
În prezent, alimentele ultra-procesate constituie mai mult de jumătate din aportul caloric în țările cu venituri mari și până la o treime în țările cu venituri medii. Aceste produse pot conține niveluri ridicate de grăsimi nesănătoase, sare și zahăr, oferind în același timp puține sau deloc vitamine, minerale, proteine și fibre alimentare.
Consumul ridicat de alimente ultra-procesate este constant asociat cu cancer, hipertensiune, diabet, depresie și obezitate. Deși aceste asocieri sunt discutate, ipotezele includ compoziția nutrițională deficitară, consumul excesiv legat de hiperpalativitate, înlocuirea nutrițională și factori de stil de viață confuzivi.
Studiile pe animale oferă dovezi experimentale că aportul de alimente ultra-procesate poate conduce la rezultate adverse pentru sănătate în diverse specii, inclusiv malnutriție, creștere afectată, stres oxidativ, ficat gras, disfuncții în microbiomul intestinal și colesterol ridicat. Deși au fost raportate efecte adverse în rândul mamiferelor și păsărilor, impactul asupra nevertebratelor rămâne puțin înțeles.
Anumite nevertebrate urbane, precum furnicile de trotuar, consumă alimente procesate, iar albinele pot experimenta o mortalitate crescută după expunerea la un toxin format atunci când siropul de fructoză este încălzit, însă dovezile directe despre efectele alimentelor ultra-procesate asupra fitness-ului nevertebratelor lipsesc.
N. cinerea, cunoscut sub numele de cărăbușul speckled sau lobster, este originar din Africa tropicală de nord-est, dar este răspândit și în America de Nord și de Sud, precum și în alte părți ale Africii. Cărăbușii lobster ajung la maturitate în aproximativ trei luni, trăiesc între unu și doi ani, iar femelele nasc aproximativ 20 de pui vii după o lună de gestație, reproducându-se pe parcursul întregului an.
O colonie de reproducție a fost menținută în laborator timp de 11 ani, cu suplimentări periodice din surse externe pentru a menține diversitatea genetică. Cărăbușii au fost găzduiți în nouă containere, câte trei pentru fiecare grup dietetic, fiecare conținând carton, substrat din tărâțe și apă, menținându-se la 18°C cu 30-50% umiditate. Fiecare container a avut între 10 și 20 de indivizi, cu număr egal de masculi și femele, identificați prin morfologia abdominală.
Cărăbușii au fost împărțiți în trei diete: ultra-procesată (43 indivizi), neprocesată (41 indivizi) sau mixtă (43 indivizi). Dieta neprocesată, formată din mere și cartofi, a fost alimentul standard al coloniei. Dieta ultra-procesată a inclus Sour Punch Straws cu aromă de mere și chipsuri Lay’s, ambele clasificate ca Grup 4 (ultra-procesate) în sistemul NOVA. Dieta mixtă a inclus jumătate alimente neprocesate și jumătate alimente ultra-procesate. Fiecare grup dietetic a avut trei replicări, totalizând 127 de cărăbuși în nouă containere.
Alimentele au fost furnizate în exces și completate săptămânal, dar greutatea alimentelor și consumul individual nu au fost măsurate. Cărăbușii au rămas pe aceste diete timp de două luni. Mortalitatea a fost evaluată prin numărarea indivizilor vii și morți din fiecare container. Datele de mortalitate au fost apoi analizate folosind un model liniar mixt generalizat cu o distribuție de eroare binomială, având dieta ca variabilă explicativă.
Cărăbușii hrăniți cu o dietă ultra-procesată au avut o rată de mortalitate semnificativ mai mare de 47% în comparație cu 20% pentru cei hrăniți cu diete neprocesate și 23% pentru cei cu diete mixte.
În ansamblu, dieta a avut un efect semnificativ asupra mortalității: alimentele ultra-procesate au crescut mortalitatea în comparație cu dietele neprocesate și mixte. Nu s-au observat diferențe semnificative între dietele neprocesate și cele mixte.
Experimentul oferă dovezi că o dietă exclusiv ultra-procesată a redus supraviețuirea în această specie de cărăbuș, ceea ce este consistent cu efectele adverse raportate în studiile pe vertebrate.
Studiul nu poate identifica motivul pentru care grupul care a consumat alimente ultra-procesate a avut o supraviețuire mai slabă. Deoarece aportul individual de alimente nu a fost măsurat și studiul nu a raportat diete echivalente din punct de vedere nutrițional, nu se poate determina dacă procesarea, ingredientele specifice, compoziția dietei sau diferențele de consum au condus la modelul mortalității.
În concluzie, acest studiu de laborator a demonstrat că o dietă exclusiv ultra-procesată a crescut semnificativ mortalitatea într-un dăunător urban adaptat comun. Atunci când cărăbușii au avut acces la alimente atât ultra-procesate, cât și neprocesate, mortalitatea nu a diferit semnificativ de cea din grupul neprocesat, un model pe care autorii sugerează că ar putea fi relevant pentru succesul lor în orașe. Rezultatele actuale ridică întrebări despre modul în care alimentele de origine umană afectează speciile nonumane în orașe și dacă accesul la diferite alimente ajută animalele adaptate la mediul urban să supraviețuiască.
În viitor, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a înțelege mecanismele din spatele acestor efecte, inclusiv posibilele roluri ale aditivilor alimentari și sănătății intestinale. Lipsa unei mortalități crescute în grupul cu dietă mixtă sugerează că accesul la alimente neprocesate ar putea atenua unele efecte negative sau că cărăbușii au preferat opțiunea neprocesată atunci când ambele erau disponibile. Aportul nu a fost măsurat, deci studiul nu poate distinge între aceste explicații.
Cercetările viitoare ar trebui să exploreze, de asemenea, dacă insectele adaptate la mediu urban își dezvoltă preferințe pentru alimentele ultra-procesate și efectele ecologice mai largi ale dietelor de origine umană asupra faunei sălbatice, în special în medii urbanizate.
