Criza planetară amplifică inegalitățile globale în accesul la sănătate
Inegalitatea globală în accesul la oportunități de sănătate este amplificată de criza planetară tripartită – schimbările climatice, pierderea biodiversității și poluarea mediului. Astfel, prevenirea acesteia nu este doar o problemă a sistemelor de sănătate; ea trebuie integrată ca o preocupare centrală în politicile de mediu și climat.
Cercetătorii de la Universitatea Heidelberg, care se concentrează pe sănătatea globală, bolile legate de mediu și acțiunea climatică, subliniază necesitatea de a combate inegalitatea nu doar la nivel individual, ci și de a elimina cauzele structurale. Într-un articol publicat în revista „Nature Human Behaviour”, aceștia explică abordările necesare în cercetare și elaborarea de politici.
Autorii publicării menționează că șapte din cele opt „limite ale sistemului terestru sigur și just” au fost deja depășite. Aceste limite reprezintă stabilitatea și reziliența întregului planet și iau în considerare și echitatea pentru toți oamenii. Drept urmare, o mare parte a populației globale este afectată de aceste depășiri, iar impactul este distribuit inegal în întreaga lume. Cercetătorii de la Heidelberg afirmă că țările cu venituri mici sau medii sunt afectate disproporționat, precum și grupurile populaționale mai sărace și mai în vârstă din regiunile cu venituri ridicate.
„Prosperitatea și o mai mare libertate financiară permit oamenilor să se protejeze mai bine împotriva crizelor climatice și de mediu, fără a fi necesar să-și schimbe obiceiurile de consum – obiceiuri care contribuie la criza planetară. Această inegalitate reprezintă un obstacol major în calea echității în sănătate, care ar trebui să ofere tuturor indivizilor, indiferent de situația lor socială, economică sau geografică, cel mai mare potențial pentru o viață sănătoasă. Combaterea acesteia este legată de întrebarea ce contribuție pot aduce politica climatică și acțiunea climatică”, subliniază Dr. Nihan Toprakkiran.
Potrivit lui Prof. Dr. Joacim Rocklöv, riscurile pentru sănătate generate de criza planetară tripartită nu sunt rareori cauzate de o singură amenințare. „Căldura, poluarea mediului, bolile infecțioase legate de climă și resursele limitate pot apărea simultan, iar aceste riscuri nu doar că se adună – ele se întăresc reciproc”, afirmă epidemiologul. El este director al Heidelberg Planetary Health Hub și unul dintre coordonatorii raportului European Lancet Countdown pe sănătate și schimbările climatice. Prof. Rocklöv adaugă: „Trebuie să avem o viziune cuprinzătoare asupra acestor amenințări pentru a identifica grupurile de populație cele mai afectate și a dezvolta măsuri eficiente.”
Prof. Dr. Alexander Zipf, specialist în geoinformații, consideră că este necesar să se umple golurile în cercetarea geografică și monitorizare. „În regiunile cu cele mai mari riscuri, există în continuare o lipsă de date oficiale de mediu și sănătate”, spune el. „Când conectăm datele cheie din observația Pământului cu datele geospațiale generate local, putem identifica regiunile care au fost neglijate de mult timp. Astfel, putem contracara inegalitățile care au fost invizibile până acum.”
În articolul lor, cercetătorii, care includ și pe Prof. Dr. Jale Tosun și pe Dr. Marina Treskova, propun o serie de măsuri suplimentare, cum ar fi intensificarea cercetărilor asupra ciclurilor de feedback socio-ecologice. Aceștia susțin, de asemenea, integrarea evaluării impactului asupra sănătății în planificarea politicii climatice ca instrument analitic și de orientare. Scopul acesteia ar fi de a oferi informații despre care grupuri de populație beneficiază din punct de vedere al sănătății de pe urma măsurilor și care sunt dezavantajate – chiar înainte de implementarea acestora. Obiectivul este o politică holistică care leagă abordările politicii climatice destinate să limiteze schimbările climatice, protecția biodiversității și reducerea poluării mediului cu măsuri menite să prevină inegalitatea șanselor de sănătate și să promoveze echitatea în sănătate.
