„`html
Ce ne pot revela 6.000 de scanări cerebrale despre Alzheimer
Peste 6.200 de scanări cerebrale, acoperind de la îmbătrânirea sănătoasă până la boala Alzheimer simptomatică, oferă o resursă majoră pentru cercetători, permițând o analiză mai profundă a modului în care modificările în amyloid, tau și structura cerebrală sunt corelate cu sănătatea cognitivă.
Un nou studiu publicat în revista Nature Communications detaliază setul de date Knight Alzheimer Research Imaging (KARI). Această resursă extinsă, longitudinală și multimodală acoperă spectrul bolii Alzheimer, de la îmbătrânirea sănătoasă și boala preclinic AD până la stadiile simptomatice. Studiul identifică asociații între măsurile de imagistică cerebrală și starea clinică și cognitivă.
Boala Alzheimer (AD) reprezintă o provocare serioasă pentru sănătatea publică la nivel mondial, având o prevalență ridicată, un profil clinic sever și progresiv, precum și lipsa terapiei curative. AD are o perioadă preclinică prelungită, în care patologia amyloid și tau se acumulează frecvent cu ani sau decenii înainte de apariția simptomelor cognitive vizibile. Acesta este momentul în care intervenția poate fi cea mai eficientă.
Înțelegerea acestei perioade preclinice necesită seturi de date longitudinale multimodale: informații colectate de la indivizi asimptomatici pe parcursul unor perioade lungi de urmărire, cu evaluarea simultană a patologiei moleculare, structurii cerebrale, cogniției și altor factori. Setul de date KARI a fost dezvoltat de Knight Alzheimer Disease Research Center de la Universitatea Washington din St. Louis în acest scop.
Printre avantajele setului de date se numără fenomenologia profundă și standardele uniforme de colectare a datelor, deoarece este bazat pe o singură instituție. Aceasta ajută la menținerea calității datelor pe parcursul timpului, deși variația hardware este inevitabilă.
Studiul de față descrie setul de date și examinează modul în care biomarkerii de imagistică se corelează cu vârsta, deficiențele clinice și performanța cognitivă. Scopul este de a oferi cercetătorilor „contextul necesar și metricile de asigurare a calității pentru a utiliza această resursă extinsă în propriile lor investigații.”
Setul de date KARI conține 1.645 de participanți cu vârste cuprinse între 42 și 97 de ani, de la care au fost obținute 6.217 achiziții de neuroimagistică pe parcursul perioadei de colectare a datelor. Peste 800 de participanți au avut imagistică longitudinală, unii fiind urmăriți timp de mai bine de 15 ani.
Resursa KARI este concepută pentru a capta simultan mai multe aspecte ale îmbătrânirii cerebrale. Setul de date include imagistică structurală, funcțională și de difuzie MRI, precum și imagistică PET pentru amyloid și tau. Aceste date de imagistică sunt însoțite de evaluări clinice și cognitive, informații genetice, biomarkeri lichizi și alte informații demografice.
Setul de date oferă atât date brute de imagistică, cât și măsuri procesate, inclusiv segmentări anatomice și biomarkeri cuantificați, pentru cercetătorii calificați.
Majoritatea participanților la studiu nu prezentau semne de deficiență cognitivă, ceea ce face setul de date deosebit de valoros pentru investigarea stadiilor timpurii, fără simptome, ale bolii Alzheimer.
Cercetătorii au utilizat mai multe tipuri de scanări MRI pentru a examina structura cerebrală, funcția și modificările țesutului cerebral. De asemenea, au folosit scanări PET pentru a măsura acumularea de amyloid și tau, două proteine asociate cu boala Alzheimer.
Setul de date a inclus 3.385 de sesiuni de scanare MRI implicând 1.571 de participanți, dintre care 801 au fost supuși scanărilor la mai multe puncte temporale. În ceea ce privește imagistica PET pentru amyloid, cercetătorii au colectat 2.684 de scanări de la 1.370 de participanți, inclusiv 632 care au avut scanări repetate. Imagistica PET pentru tau a inclus 1.113 scanări de la 826 de participanți, dintre care 228 au avut scanări de urmărire.
Este important de menționat că 792 de participanți au fost supuși tuturor celor trei tipuri de imagistică cerebrală: MRI, PET amyloid și PET tau. Această combinație permite cercetătorilor să investigheze modul în care modificările structurii cerebrale se corelează cu acumularea proteinelor asociate bolii Alzheimer în aceleași persoane.
Evaluările clinice au fost disponibile și pentru 1.643 de participanți în termen de doi ani de la scanările lor cerebrale. Dintre aceștia, 1.132 au păstrat același scor pe scara Clinical Dementia Rating (CDR) în cadrul evaluărilor repetate, în timp ce 347 au avut o singură evaluare.
Scara CDR măsoară severitatea deficienței cognitive și funcționale, un scor de 0 indicând lipsa deficienței, iar scorurile mai mari indicând o deficiență mai mare. Cei mai mulți participanți (1.120) au avut un scor maxim de 0, în timp ce 362 au atins scorul de 0.5, indicând o deficiență foarte ușoară. Alți 150 au atins un scor de 1, indicând demență ușoară, iar 11 au atins un scor de 2, indicând demență moderată.
În concluzie, setul de date include o proporție mare de persoane fără deficiențe clinice, oferind cercetătorilor oportunitatea de a studia modificările cerebrale care pot apărea înainte ca simptomele Alzheimer să devină evidente.
Vârsta și diferențele clinice din cohortă
Vârsta medie a participanților a fost de 71.9 ani; cei cu CDR > 0 aveau, în medie, 75.7 ani, în comparație cu 70 de ani pentru cei cu CDR = 0. Astfel, cei înscriși cu cogniție afectată (CDR>0) sunt semnificativ mai în vârstă decât cei neafectați.
Grupa neafectată a avut mai mulți ani de educație și o proporție mai mare de femei față de grupa afectată. Purtătorii de apolipoproteină E (APOE) ε4 au constituit 42% din cohortă, reprezentând 56% din cei afectați, comparativ cu 35.5% din cei neafectați.
Performanța cognitivă în raport cu modificările cerebrale legate de Alzheimer
Autorii au examinat relațiile dintre biomarkerii de imagistică și Knight Preclinical Alzheimer Cognitive Composite (Knight PACC), ajustând pentru vârstă, educație, sex și statutul de purtător APOE ε4.
Printre cei 1.467 de participanți cu date MRI, o grosime corticală mai mare într-un semn cortical sensibil la AD a fost asociată cu o performanță cognitivă mai bună. Corelația parțială între semnătura corticală și PACC a fost de 0.36.
În schimb, printre cei 1.293 de participanți cu PET amyloid, o sarcină mai mare de amyloid măsurată folosind scala Centiloid a fost asociată cu o performanță cognitivă mai slabă, cu o corelație parțială de −0.33.
Relația a fost evidentă și pentru tau. Printre cei 684 de participanți cu PET tau, o sarcină mai mare de tau a fost asociată cu o performanță mai slabă la PACC, cu o corelație parțială de −
