Fungii intestinali specifici contribuie la patogeneza MASLD și a bolilor cardiovasculare
Boala hepatică grasă asociată disfuncției metabolice (MASLD) reprezintă un factor de risc independent pentru bolile cardiovasculare (CVD). Deși bacteriile intestinale au fost asociate cu CVD, rolul fungilor intestinali în ateroscleroza coronariană subclinic (SCA) rămâne neclar. În acest studiu, ne-am propus să investigăm asocierea dintre mycobiomul intestinal și SCA în contextul MASLD.
A fost realizat un studiu transversal pe un eșantion de 103 pacienți cu MASLD, fără CVD stabilit. Fibroza și steatoza au fost evaluate prin elastografie prin rezonanță magnetică (MRE) și fracția de grăsime prin densitate protonică, respectiv. SCA a fost definită prin calcificarea arterelor coronare (CAC).
Vârsta medie a pacienților a fost de 60,8 ± 11,2 ani; 51,5% erau bărbați; 20,4% aveau ciroză. CAC a prezentat o corelație cu MRE (r = 0,489, p < 0,001), interleukina-6 (r = 0,407, p < 0,001) și factorul de necroză tumorală-α (r = 0,254, p = 0,018), dar nu cu fracția de grăsime prin densitate protonică. Pacienții cu ciroză au avut un CAC mai mare comparativ cu cei din stadiile F0–F3 (456,9 vs. 205,9, p = 0,033).
Abundența Candida albicans (C. albicans) a fost mai mare la pacienții cu ciroză și a corelat cu CAC (r = 0,403, p < 0,001) și MRE (r = 0,212, p = 0,032). În analiza multivariată, vârsta înaintată, diabetul, obezitatea, ciroza și abundența crescută de C. albicans au prezis independent CAC ≥ 100 AU în cadrul MASLD.
Constatările noastre subliniază importanța evaluării SCA la pacienții cu MASLD și boală hepatică avansată, chiar și în absența simptomelor clinice evidente ale CVD. Într-adevăr, aceasta este prima raportare a disbiozei fungice intestinale asociate cu severitatea MASLD și SCA. În mod specific, s-a observat o abundență crescută a fecalelor de C. albicans la pacienții cu ciroză și o povară mare de SCA. Aceste date evidențiază rolul esențial al unor fungi specifici în patogeneza atât a MASLD, cât și a CVD, ceea ce ar putea oferi oportunități promițătoare pentru dezvoltarea unor biomarkeri diagnostici și prognostici noi, noninvazivi. Mai mult, sunt necesare investigații suplimentare pentru a determina dacă integrarea datelor mycobiomului intestinal în practica clinică ar putea facilita prevenția personalizată și potențiale noi strategii terapeutice pentru aceste tulburări cardiometabolice critice.
