Biopsia lichidului cefalorahidian identifică ADN tumoral în cazuri complexe de tumoră cerebrală
Un studiu realizat de Mayo Clinic, publicat în Journal of Neuro-Oncology, sugerează că analiza ADN-ului din lichidul cefalorahidian ar putea oferi o sursă suplimentară de informații atunci când RMN-ul nu poate furniza un diagnostic clar al tumorii cerebrale sau obținerea țesutului prin biopsie este dificilă sau potențial nesigură.
Studiul a inclus 76 de pacienți care se confruntau cu una dintre cele trei situații clinice dificile:
– O anomalie în creier sau măduva spinării fără un diagnostic;
– Schimbări de imagistică care ar putea reflecta fie creșterea tumorii, fie efectele tratamentului; sau
– Suspiciune de boală leptomeningeală, în care cancerul se răspândește la membranele și lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării.
Investigația a detectat ADN asociat tumorii în 20 de pacienți (26%). Pentru acești pacienți, constatările au oferit un alt indiciu pe care clinicienii l-ar putea lua în considerare alături de imagistică, patologie și imaginea clinică generală a pacientului.
De ce pot RMN-ul și biopsia de țesut să lase întrebări fără răspuns în îngrijirea tumorilor cerebrale?
RMN-ul și biopsia de țesut rămân esențiale pentru diagnosticarea și monitorizarea cancerelor care implică creierul și măduva spinării. Fiecare are limitările sale.
Modificările pe un RMN pot arăta similar, fie că sunt cauzate de cancer, inflamație sau efectele tratamentului. În alte cazuri, localizarea unei leziuni poate face obținerea țesutului prin biopsie dificilă sau nesigură.
Cercetătorii studiază din ce în ce mai mult dacă materialele legate de tumoră eliberate în fluidele corporale pot oferi o altă sursă de informații. O biopsie lichidă caută material, cum ar fi ADN-ul tumoral, într-un fluid corporal, mai degrabă decât într-un eșantion de țesut. Cele mai multe biopsii lichide folosesc sângele.
În cazul tumorilor cerebrale, totuși, bariera hematoencefalică – o limită protectoare care controlează ceea ce trece între fluxul sanguin și creier – poate limita cât de mult ADN tumoral ajunge în sânge, făcându-l dificil de detectat.
Prin urmare, cercetătorii de la Mayo Clinic studiază lichidul cefalorahidian (CSF), un fluid clar care înconjoară creierul și măduva spinării. Celulele tumorale pot elibera fragmente mici de ADN în acest fluid. Aceste fragmente, cunoscute sub numele de ADN liber celular, pot conține modificări genetice asociate cu o tumoră.
CSF poate fi colectat printr-o puncție lombară, cunoscută și sub numele de tap spinal, în care o ac subțire este introdusă în partea inferioară a spatelui. Cercetătorii analizează apoi fragmentele de ADN din eșantion pentru a identifica modificările în genele individuale și modelele mai ample de ADN asociate cu tumorile.
În unele cazuri, această abordare a ADN-ului din CSF a oferit informații diagnostice importante atunci când obținerea țesutului în siguranță nu a fost o opțiune.
Ce au descoperit cercetătorii de la Mayo Clinic în CSF?
Pacienții din acest studiu au reprezentat trei grupuri clinice:
– 35 aveau o anomalie în creier sau măduva spinării a cărei cauză era incertă;
– 21 aveau modificări de imagistică care ar putea reprezenta fie progresia tumorii, fie efectele legate de tratament; și
– 20 erau evaluați pentru boala leptomeningeală.
În total, analiza a găsit semne de ADN tumoral în 20 de pacienți. În 29 de pacienți, eșantioanele conțineau suficient ADN pentru analiză, dar nu au fost detectate semne de ADN tumoral. Celelalte 27 de eșantioane nu au conținut suficient ADN utilizabil pentru a finaliza analiza.
Un rezultat negativ nu a exclus cancerul. Cantitatea de ADN tumoral în CSF poate varia, iar unele eșantioane pot conține prea puțin ADN tumoral pentru ca analiza să fie detectabilă. Cercetătorii lucrează pentru a îmbunătăți analiza eșantioanelor care conțin cantități foarte mici de ADN.
Cum ar putea testarea ADN-ului din CSF să informeze îngrijirea tumorilor cerebrale?
Analiza ADN-ului liber celular în CSF ar putea oferi mai mult decât un semn că materialul tumoral este prezent. Fragmentele de ADN pot conține, de asemenea, informații despre caracteristicile genetice ale unei tumori. În viitor, aceste informații ar putea ajuta echipele de îngrijire să identifice studii clinice sau tratamente care vizează modificările genetice specifice.
Testul utilizat în acest studiu rămâne investigativ. Atunci când poate fi obținut în siguranță, țesutul tumoral rămâne standardul de aur pentru a face un diagnostic definitiv. Cercetătorii lucrează pentru a determina care pacienți ar putea beneficia cel mai mult de analiza ADN-ului din CSF și când această abordare ar putea adăuga informații utile la imagistică, patologie și alte metode consacrate.
„Scopul nostru este ca testarea ADN-ului liber celular din CSF să ofere pacienților și echipelor lor de îngrijire informații diagnostice atunci când răspunsurile ar putea fi altfel greu de obținut”, afirmă Cecile Riviere-Cazaux, studentă la Mayo Clinic Alix School of Medicine din Rochester și coautor principal al studiului. „Pe măsură ce câștigăm mai multă experiență, sperăm că acest lucru va ajuta, de asemenea, la conectarea pacienților cu studii clinice și opțiuni de tratament personalizate.”
Cercetătorii de la Mayo Clinic lucrează acum pentru a îmbunătăți analiza eșantioanelor care conțin cantități foarte mici de ADN tumoral și pentru a determina cum modificările din ADN și alte biomarkeri în timp ar putea ajuta la arătarea dacă o tumoră răspunde la tratament.
