Căldura extremă și frigul afectează sănătatea persoanelor cu demență
Expunerea la căldură și frig extrem este asociată cu un risc crescut de vizite la departamentele de urgență (ED) pentru persoanele care trăiesc cu demență, conform unor cercetări preliminare prezentate recent la Congresul Academiei Europene de Neurologie (EAN) 2026.
Aceste descoperiri oferă noi dovezi că factorii de mediu pot avea efecte măsurabile asupra sănătății persoanelor cu tulburări neurologice. Pe măsură ce schimbările climatice cresc frecvența și intensitatea evenimentelor meteorologice extreme, înțelegerea modului în care condițiile de mediu afectează persoanele cu tulburări neurologice devine o prioritate tot mai importantă în domeniul sănătății publice.
Cu toate acestea, se cunoaște relativ puțin despre modul în care extremele de temperatură influențează sănătatea pe termen scurt a persoanelor care trăiesc cu demență și boala Parkinson. O echipă de cercetători de la Institutul de Științe Neurologice IRCCS din Bologna, Italia, a analizat vizitele la ED înregistrate între 2015 și 2024 pentru 13.680 de persoane cu demență și 2.755 de persoane cu boala Parkinson din municipiul Bologna, pentru a determina dacă expunerea la temperaturi extreme era asociată cu un risc crescut de vizite la ED.
Analiza a arătat că expunerea atât la căldură extremă, cât și la frig extrem era asociată cu creșterea vizitelor la ED pentru persoanele cu demență. Expunerea la căldură extremă (aproximativ 29,7°C, corespunzând percentilului 95 din temperaturile observate) a fost asociată cu o creștere de 11% a vizitelor la ED în primele trei zile după expunere (RR=1.11; 95% CI 1.04–1.19).
Pe de altă parte, expunerea la frig extrem (aproximativ 1,5°C, corespunzând percentilului 5 din temperaturile observate) a fost asociată cu o creștere întârziată a riscului, atingând 14% în jurul a 10 zile după expunere (RR=1.14; 95% CI 1.03–1.26).
Cel mai puternic efect legat de căldură a fost observat în rândul persoanelor cu vârste între 70 și 90 de ani, al căror risc de a se prezenta la ED a crescut cu 19% în primele trei zile după expunere (RR=1.19; 95% CI 1.10–1.29).
În contrast, analiza preliminară nu a găsit dovezi clare că extremele de temperatură ar fi crescut vizitele la ED pentru persoanele cu boala Parkinson. Cercetătorii au observat o tendință posibilă în urma expunerii la căldură extremă, care necesită o investigație suplimentară, dar nu a existat o asociere clară cu temperaturile scăzute.
Ei atrag atenția că cohorta mai mică de pacienți cu boala Parkinson ar putea limita puterea statistică a analizei și că diferitele praguri de temperatură ar putea fi relevante pentru această populație.
Cercetătorii au observat, de asemenea, un fenomen cunoscut sub numele de „efect de recoltare”, în care perioadele de creștere a vizitelor la ED au fost urmate de o reducere temporară a riscului. Aceasta sugerează că extremele de temperatură ar putea accelera evenimentele de sănătate care altfel s-ar fi întâmplat mai târziu.
„În condiții de căldură și frig, am observat dovezi că extremele de temperatură pot accelera evenimentele de sănătate care altfel ar fi avut loc mai târziu. Această concentrare a cererii de asistență medicală ar putea avea implicații organizaționale pentru serviciile de sănătate”, a afirmat Dr. Luca Vignatelli, autor principal al studiului.
El a adăugat: „Diferența în tendințele de risc în urma expunerii la extremele de temperatură între demență și boala Parkinson este doar parțial surprinzătoare, subliniind faptul că aceste două condiții sunt susținute de procese patologice distincte, chiar dacă sunt grupate în general sub umbrela bolilor neurodegenerative.”
Cercetătorii cred că mai multe mecanisme biologice și comportamentale ar putea explica de ce persoanele cu demență par a fi deosebit de vulnerabile la extremele de temperatură.
„În bolile degenerative, putem ipoteza două mecanisme de deteriorare legate de expunerea la extremele de temperatură”, a explicat Dr. Vignatelli. „Primul este un efect indirect, prin care stresul fiziologic este indus într-un corp fragil. Al doilea, care este mai puțin evident și trebuie încă dovedit, este că extremele de temperatură ar putea accelera mecanismele patologice neurodegenerative.”
Factorii comportamentali pot juca, de asemenea, un rol important. „Este posibil ca o persoană cu demență să nu adopte comportamente de protecție, deoarece afectarea cognitivă reduce percepția riscului”, a menționat Dr. Vignatelli. „În cazul persoanelor cu boala Parkinson, acest lucru ar putea fi mai puțin evident, deoarece afectarea cognitivă este mai puțin comună și apare, de obicei, mai târziu în evoluția bolii.”
Aceste descoperiri ar putea avea implicații nu doar pentru pacienți și îngrijitori, ci și pentru sistemele de sănătate care planifică pentru perioadele de vreme extremă.
Cercetătorii subliniază necesitatea unor măsuri pentru a proteja mai bine populațiile vulnerabile în perioadele de vreme extremă. „Pentru atât perioadele călduroase, cât și cele reci, autoritățile locale de sănătate ar trebui să promoveze soluții de planificare socială și urbană menite să reducă izolarea socială și să stabilească adăposturi climatice ușor accesibile”, a afirmat Dr. Vignatelli. „În timpul vremii calde, profesioniștii din domeniul sănătății ar trebui să ia măsuri proactive pentru a sprijini persoanele cu afectări cognitive, în timp ce telemedicina ar putea fi un instrument util pentru a oferi îngrijire clinică flexibilă atât în vreme caldă, cât și în vreme rece.”
Aceste descoperiri fac parte dintr-un proiect mai amplu, MANDEA, care investighează modul în care clima, poluarea aerului, spațiile verzi și factorii socio-economici influențează sănătatea persoanelor care trăiesc cu tulburări neurologice. Cercetătorii speră ca acest proiect să ofere dovezi care să ajute sistemele de sănătate să se pregătească mai bine pentru impactul tot mai mare al schimbărilor climatice asupra sănătății.
