Consumul ridicat de grăsimi saturate poate avea un efect pozitiv asupra riscurilor cardiovasculare
Analizele recente din cadrul studiului norvegian CARBFUNC arată că o creștere de peste două ori a consumului de grăsimi saturate pe parcursul a doi ani poate determina modificări favorabile în mai mulți indicatori de risc cardiovascular, fără a crește apoB, principalul factor de risc suspectat.
ApoB este o proteină prezentă în particulele care transportă colesterolul în sânge și poate fi folosită pentru a evalua riscul de boli cardiovasculare.
Studiul este coordonat de Simon Dankel de la Departamentul de Științe Clinice, UiB, și a fost publicat în revista de prestigiu eBioMedicine, parte a familiei Lancet, cu Cathrine Loddervik ca autor principal. Această cercetare este unică, deoarece nu a mai existat un alt studiu care să prescrie un aport atât de ridicat de grăsimi saturate pe o perioadă atât de lungă, aproape o treime din energie provenind din grăsimi saturate, în timp ce recomandările obișnuite sugerează mai puțin de o zecime.
Studiul a inclus 193 de adulți cu obezitate din zona Bergen, Norvegia de Vest. Aceștia au fost împărțiți aleatoriu în trei grupuri, fiecare urmând diete diferite timp de până la doi ani. Un grup a consumat o dietă bogată în grăsimi totale și saturate, dar foarte săracă în carbohidrați (sub 10% din energie). Celelalte două grupuri au avut o dietă mai standard, conform ghidurilor nutriționale, cu carbohidrați provenind fie din surse rafinate, fie din surse minim rafinate.
Toate cele trei diete ofereau un aport energetic sustenabil în timp, de aproximativ 2.500 de calorii pentru bărbați și 2.000 pentru femei. De asemenea, dietele aveau același aport de proteine, iar zahărul adăugat a fost redus la aproximativ 1-2% din energie, cu o recomandare de 500 de grame de legume pe zi.
Colesterolul LDL a crescut ușor, dar doar în cazul particulelor mai mari.
Un rezultat interesant este că colesterolul LDL a arătat doar o creștere modestă pe dieta bogată în grăsimi, explicată prin creșterea particulelor mai mari, mai puțin dense, în timp ce mai multe valori ale lipidelor din sânge s-au schimbat în direcții favorabile, explică Loddervik.
Aceasta demonstrează importanța de a analiza mai mulți factori de risc atunci când evaluăm modul în care grăsimile saturate, carbohidrații și dieta în general influențează organismul.
Creșterea nivelului de colesterol LDL este asociată cu un risc crescut de boli cardiovasculare, împreună cu apoB, o proteină din jurul căreia sunt construite aceste particule de colesterol.
În cadrul studiului, colesterolul LDL a crescut cu 5-10% în rândul participanților care au urmat o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi saturate. Creșterea a fost în principal datorată unei creșteri a particulelor LDL mai mari. Cercetările anterioare au arătat că particulele LDL mici și dense sunt asociate cu un risc mai mare decât particulele mai mari, iar acestea din urmă nu au suferit modificări semnificative.
„Nu putem concluziona neapărat că această creștere moderată a colesterolului LDL este lipsită de semnificație”, explică Loddervik. „Dar arată că trebuie să înțelegem ce se întâmplă cu particulele de colesterol în contextul altor lipide din sânge și al sănătății metabolice generale, care este, de asemenea, influențată de carbohidrați.”
Mai multe dintre celelalte modificări măsurate în profilul lipidic, cum ar fi trigliceridele și colesterolul HDL, sunt legate de rezistența la insulină, diabetul de tip 2 și sindromul metabolic. Trigliceridele au fost reduse cu până la 20-35% pe dieta bogată în grăsimi, în timp ce colesterolul HDL a crescut cu 5-18%, valorile rămânând relativ constante în dietele cu mai mulți carbohidrați.
Nu s-au observat diferențe în calcificarea arterelor coronariene.
Cercetătorii au examinat, de asemenea, posibilele modificări ale depunerilor de calciu în arterele coronariene care furnizează sânge inimii, la începutul studiului și după 12 luni pe diete, folosind scanări CT. Nu s-a găsit o creștere clară pe dieta bogată în grăsimi saturate și nu au existat diferențe între grupurile de dietă în dezvoltarea depunerilor de calciu.
„Studiul ne oferă cunoștințe importante despre modul în care organismul reacționează atunci când înlocuim carbohidrații cu grăsimi ca sursă principală de energie”, afirmă Dankel. Un mesaj esențial este că o creștere a colesterolului LDL nu ar trebui interpretată în izolare.
Carbohidrații din diete erau în principal cereale integrale, care sunt considerate a oferi un profil lipidic mai favorabil. Dieta bogată în grăsimi a exclus majoritatea cerealelor.
Cea mai surprinzătoare constatare este că apoB pe dieta bogată în grăsimi și săracă în carbohidrați nu a crescut și nu s-a schimbat semnificativ în comparație cu cele două diete cu mai mulți carbohidrați și mai puține grăsimi, subliniază Dankel.
Dankel subliniază că este necesară mai multă cercetare pentru a înțelege ce înseamnă schimbările combinate în mai multe valori lipidice și factori de risc pentru sănătatea pe termen lung, atunci când oamenii se adaptează la o dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi saturate.
„Dar studiul contestă afirmația că un aport mai mare de grăsimi saturate are un impact negativ inerent asupra riscului global de boli. O dietă săracă în carbohidrați și bogată în grăsimi nu poate fi respinsă ca o alternativă bună, sau chiar mai bună, pentru mulți, dacă riscul global de boli este redus – cel puțin în cazul persoanelor cu obezitate”, conchide acesta.
Studiul a fost publicat pe 24 octombrie în eBioMedicine sub titlul: „Dinamicile lipidice și profilele de risc cardiovascular în dietele bazate pe carbohidrați sau grăsimi saturate: analiză secundară a studiului CARBFUNC”.
