Studiu pe termen lung: visele sunt influențate de personalitate
Un studiu realizat pe parcursul a patru ani, care a analizat mii de rapoarte despre vise și experiențe trezite, sugerează că ceea ce visăm este modelat de trăsături individuale stabile, cum ar fi atitudinile față de vise, tendința de a rătăci cu gândul și calitatea subiectivă a somnului.
Visele reprezintă experiențe universale și personale, strâns legate de viața de zi cu zi, deși adesea distincte de aceasta. În timpul somnului, creierul generează narațiuni dinamice influențate de experiențele anterioare, credințe, așteptări și mecanisme neuronale care nu sunt încă complet înțelese.
Visele au fost un subiect de studiu în neuroștiințe, fiind considerate atât un model privilegiat pentru investigarea apariției conștiinței, cât și un posibil drum spre înțelegerea funcțiilor somnului.
Mai multe studii sugerează că conținutul viselor reflectă amintirile, preocupările și emoțiile fiecărei persoane, având legătură cu procesele de învățare, consolidarea memoriei și reglementarea emoțională.
Rămâne însă mai puțin clar în ce măsură trăsăturile individuale stabile și experiențele comune de-a lungul timpului influențează conținutul viselor. Pentru a aborda această întrebare, o echipă de cercetători coordonată de Giulio Bernardi, cu sprijinul Fundației Bial, a colectat un set de date prospectiv cu rapoarte despre vise și experiențe din viața de zi cu zi, pentru a analiza cantitativ și în detaliu caracteristicile semantice ale viselor.
În articolul „Individual traits and experiences predict the content of dreams”, publicat în jurnalul Communications Psychology, cercetătorii explică faptul că au cuantificat sistematic structura semantică a viselor, folosind 3.366 de rapoarte de vise și experiențe trezite, colectate între 2020 și 2024 de la 207 adulți, împreună cu măsuri demografice, cognitive, psihometrice și de somn. Aceștia au combinat o evaluare asistențată de un model de limbaj mare a dimensiunilor semantice dictate de ipoteză și o abordare lexicală bazată pe date.
Rezultatele indică faptul că conținutul viselor provine din interacțiunea dintre cine suntem – trăsăturile și caracteristicile noastre individuale relativ stabile (precum atitudinile față de vise, propensiunea pentru rătăcirea cu gândul și calitatea subiectivă a somnului) – și ceea ce experimentăm în viața de zi cu zi. Datele arată că elementele din viața trează pot fi transformate în timpul somnului, fragmentele de realitate fiind remodelate și reorganizate în noi narațiuni onirice.
În loc să constituie o reproducere directă a experiențelor zilnice, visele pot oferi o reinterpretare hiperassociativă a evenimentelor trecute și a așteptărilor viitoare, îmbinând elemente aparent îndepărtate într-un mod coerent, deși adesea bizar.
Un al doilea set de date, colectat în timpul primului lockdown COVID-19 din 2020 (80 de participanți), a permis examinarea impactului unui stresor extern major asupra semanticii viselor. În perioada lockdown-ului, visele au arătat o creștere a referințelor la limitări și o intensitate emoțională crescută, efecte care s-au normalizat treptat în anii următori.
Acest studiu demonstrează că trăsăturile individuale stabile și experiențele întâmplătoare contribuie împreună la formarea conținutului și fenomenologiei experiențelor onirice. Descoperirile ajută la reducerea lacunelor de lungă durată între cercetarea viselor și neuroștiința cognitivă, oferind cunoștințe și instrumente noi care vor contribui la dezvoltarea unor ipoteze testabile despre mecanismele ce leagă conținutul viselor de consolidarea memoriei, reglementarea emoțională și conștiința în timpul somnului.
