Cyberbullying este o extensie a violenței școlare față în față
Un nou studiu realizat pe un eșantion de 4.200 de adolescenți a arătat că cyberbullyingul nu apare aproape niciodată în izolare; el funcționează, de cele mai multe ori, ca o extensie a agresiunii fizice și verbale deja prezente în mediul școlar.
Studiul, efectuat la Universitatea Federală din São Paulo (Unifesp) din Brazilia, a cartografiat profilele de implicare ale elevilor și a constatat că limitele dintre victime și autori se estompează adesea într-un ciclu de violență care se desfășoară atât în lumea fizică, cât și în cea digitală.
Studiul ridică un semnal de alarmă dincolo de cartografierea incidentelor de agresiune: tinerii prinși în această rețea de contexte multiple de bullying prezintă o asociere puternică cu suferința psihologică și cu consumul de substanțe precum alcoolul și țigările. Datele au fost publicate în revista Psychiatry Research.
Participanții la studiu au fost elevi de la clasa a VII-a din învățământul primar până la clasa a IX-a din învățământul liceal. Prin analize statistice, cercetarea a identificat trei profiluri de adolescenți. Majoritatea (48%) fac parte dintr-un grup care nu prezintă o asociere semnificativă cu vreo formă de violență. Următorul grup, reprezentând 46% din eșantion, este format din tineri care sunt frecvent intimidați la școală și care uneori se implică în bullying, dar rar în cyberbullying. Ultimul grup, care reprezintă 6% din eșantion, este cel mai complex: așa-numiții „victimă-autori” care experimentează și comit acte de agresiune în multiple contexte și se deplasează frecvent între mediile fizice și online.
Deși este cel mai mic grup, al treilea grup este cel mai vulnerabil. Peste jumătate (52,4%) dintre tinerii clasificați ca victime-autori în multiple contexte prezintă simptome psihologice la un nivel clinic semnificativ, comparativ cu 12,5% dintre cei care nu sunt implicați în incidente de bullying – o probabilitate de 11 ori mai mare. De asemenea, aceștia sunt mai predispuși să consume alcool, tutun și alte droguri: șapte din zece au consumat alcool la un moment dat în viața lor, iar utilizarea țigărilor este aproape de trei ori mai frecventă decât în rândul colegilor care nu sunt implicați în incidente de bullying.
Cercetarea arată că violența îndreptată împotriva aceluiași tânăr se petrece atât la școală, cât și online, indicând faptul că cyberbullyingul este adesea o extensie a conflictelor în persoană. Trebuie să ne uităm foarte atent la acești tineri implicați în multiple contexte. Nu este vorba doar despre bullying. Este vorba și despre probleme de sănătate mintală și despre consumul de alcool și alte droguri. Nu putem să le separăm. Acest studiu întărește dovezile că, în Brazilia, nu este posibil să avem un program concentrat doar pe sănătate mintală, altul pe prevenirea consumului de droguri și un al treilea împotriva bullyingului, așa cum se vede frecvent în școli. Totul este interconectat.
Profesoara Zila Sanchez, șef al Departamentului de Medicină Preventivă la UNIFESP și coordonator al studiului.
Studiul subliniază necesitatea unor programe școlare care să integreze prevenirea violenței, asistența psihologică și eforturile de combatere a consumului de alcool și droguri.
Cum să identificăm
Sanchez explică faptul că schimbările comportamentale tipice ale adolescenților tind să fie temporare. Totuși, un semn de alarmă apare atunci când izolarea, agresivitatea, iritabilitatea sau comportamentele perturbatoare devin frecvente și interferează cu studiile, interacțiunile sociale sau alte domenii ale vieții unui tânăr.
Potrivit profesorului, comportamentul este clasificat ca bullying atunci când este recurent și nu se limitează doar la agresiunea fizică. Poate implica excluderea socială, umilirea, ascunderea bunurilor, comentarii despre aspectul fizic și alte tipuri de insulte. „Violența fizică reprezintă de fapt o minoritate a cazurilor, iar școala intervine pentru a o opri. Însă trebuie să avem o viziune mai largă asupra bullyingului. Cazurile variază de la excluderea frecventă a unui elev din jocuri sau conversații până la punctul în care acesta preferă să rămână în clasă în timpul recreației, la insulte legate de aspect, greutate și alte caracteristici. Acestea sunt adesea nediagnosticate de școală”, spune ea.
Începând cu 2024, bullyingul și cyberbullyingul sunt considerate infracțiuni conform legii braziliene (Legea nr. 14.811), clasificate ca „intimidare sistematică” și „intimidare virtuală sistematică”, respectiv, implicând violență fizică sau psihologică intenționată și repetată. În cazurile de condamnare, pedepsele variază de la o amendă la închisoare de până la patru ani.
Al 20-lea Anuar Brazilian de Siguranță Publică, realizat de Forumul Brazilian pentru Siguranță Publică (FBSP), raportează că au fost înregistrate 4.549 de plângeri penale de bullying împotriva copiilor și adolescenților în Brazilia în 2025, ceea ce reprezintă o creștere de 68,2% comparativ cu anul precedent. În plus, au fost raportate 677 de cazuri de cyberbullying, marcând o creștere de 61,4% în aceeași perioadă. Experții subliniază că aceste cifre tind să reflecte cele mai grave cazuri – cele care depășesc cadrul școlar – și că creșterea abruptă este rezultatul implementării noii legi, nu doar o creștere a violenței.
Cu toate acestea, Ancheta Națională de Sănătate a Școlilor (PeNSE 2024), realizată de Institutul Brazilian de Geografie și Statistică (IBGE), relevă o tendință ascendentă în procentajul elevilor care raportează că au fost victime de bullying – crescând de la 23% în 2019 la 27% în 2024. În consecință, patru din zece elevi cu vârste între 13 și 17 ani raportează că au fost victime de bullying la școală.
Profil observat
Un aspect unic al studiului a fost efortul de a identifica tipare de comportament adolescentin prin analizarea asocierilor cu simptome psihologice, consumul de droguri și factori sociodemografici. Pe lângă administrarea unui chestionar online, cercetătorii au efectuat analize statistice pentru a identifica clustere probabilistice care explică modul în care diferitele forme de violență tind să apară împreună în eșantion (clase latente). De obicei, studiile de acest tip folosesc o abordare centrată pe categorii izolate, cum ar fi agresiunea online sau fizică, și seturi de date separate.
Rezultatele specifice pe gen relevă că fetele sunt mai susceptibile de a fi victime de bullying, în timp ce băieții predomină în grupul implicat în multiple contexte. Adolescenții mai tineri și elevii de culoare sau mesteceni sunt mai predispuși să se regăsească în grupul cu cel mai mare risc. Conform cercetătorilor, această constatare întărește importanța considerării inegalităților sociale și rasiale în strategiile de prevenire.
O constatare notabilă a fost că timpul petrecut pe ecrane
