Dieta mediteraneană ar putea proteja creierul prin intermediul intestinelor
O recenzie recentă publicată în jurnalul Nutrients a constatat că dovezile directe la oameni care arată că schimbările din microbiomul induse de dieta mediteraneană (MD) mediază potențialele sale efecte neuroprotectoare rămân limitate.
Boli neurodegenerative precum boala Alzheimer (AD) și boala Parkinson (PD) constituie un segment de boli în creștere, impunând o povară considerabilă asupra pacienților, dar și asupra resurselor societale, economice și de sănătate publică.
În absența unor terapii curative, este necesară găsirea de strategii care să conserve sănătatea creierului și să prevină sau să întârzie debutul și progresia bolii.
Dieta mediteraneană este una dintre cele mai promițătoare modificări ale stilului de viață pentru reducerea riscului de declin cognitiv. Aceasta se caracterizează printr-un consum ridicat de fructe, legume, cereale integrale, leguminoase, nuci și semințe, cu ulei de măsline extravirgin, pește, păsări de curte și produse lactate fermentate în moderație.
Aceasta oferă niveluri ridicate de compuși bioactivi, inclusiv acizi grași omega-3, vitamine și minerale, care atenuează stresul oxidativ, reglează inflamația, îmbunătățesc funcția vasculară și reduc neuroinflamația și leziunile neuronale.
Respectarea dietei mediteraneene este asociată cu un declin cognitiv mai lent și un risc redus de demență, în special AD. Totuși, rolul microbiomului intestinal în aceste efecte rămâne neclar.
Microbiomul intestinal este format din trilioane de microbi intestinali, esențiali pentru homeostazia intestinală, imunitate și neurologie. Aceștia comunică cu sistemul nervos central prin axa intestin-creier, semnalizând prin intermediul metabolitilor microbieni, mediatori imuni, hormoni și impulsuri nervoase vagale.
Dysbioza, sau perturbarea microbiomului intestinal, implică o compoziție microbiană alterată, o diversitate redusă și o funcție microbiană compromisă, care pot afecta bariera epitelială intestinală. Acest lucru poate duce la creșterea permeabilității intestinale, permițând translocarea microbilor și a componentelor microbiene pro-inflamatorii, cum ar fi lipopolizaharidele (LPS), în circulația sistemică, promovând astfel inflamația cronică de grad scăzut.
Inflamația sistemică poate crește ulterior permeabilitatea barierei hematoencefalice, stresul oxidativ și activarea microglială în sistemul nervos central, procese implicate în neurodegenerare.
Având în vedere dovezile directe limitate că schimbările din microbiomul induse de dieta mediteraneană mediază neuroprotecția asociată, recenzia narativă actuală a încercat să evalueze rolul acestora.
Componentele dietei mediteraneene și metabolitii microbieni
Dieta mediteraneană poate promova diversitatea microbiană și reziliența metabolică în microbiomul intestinal. Aceasta oferă substraturi metabolice diverse pentru microbii colonic, inclusiv fibră și alți carbohidrați nedigerabili din cereale integrale, leguminoase, fructe și legume, nuci și semințe.
Fermentarea acestora poate genera acizi grași cu lanț scurt (SCFA), cum ar fi butiratul, care promovează funcția epitelială și producția de mucus, sprijinind integritatea barierei intestinale. Limitând translocarea și prin efectele lor imunomodulatoare, SCFA pot reduce inflamația locală și sistemică, stresul oxidativ și disfuncția metabolică.
Cu toate acestea, SCFA nu sunt universal benefice; efectele lor depind de metabolitul specific și de mediu gazdă.
Alți metaboliti microbieni asociați dietei mediteraneene includ acizii biliari secundari, care au proprietăți metabolice și imunoregulatoare, și indolii, care reglează imunitatea mucosală și semnalizarea inflamatorie și sprijină integritatea epitelială.
Uleiul de măsline extravirgin furnizează acizi grași monoinsaturați (MUFA), predominant acid oleic, și fenolice care pot avea efecte prebiotice, promovând potențial creșterea bacteriilor producătoare de SCFA în microbiom. Aceasta poate crește producția de SCFA și influența funcția epitelială intestinală și inflamația.
Peștele gras oferă acizi grași polinesaturați (PUFA) cu lanț lung, eicosapentaenoic (EPA) și docosahexaenoic (DHA), în timp ce unele nuci, în special nucile, furnizează acidul alfa-linolenic derivat din plante. Acizii grași omega-3 pot reduce stresul oxidativ și semnalizarea inflamatorie, reglează răspunsurile imune și alterează profilul microbiomului și al metabolitilor, deși aceste efecte variază în funcție de dietă, compoziția microbiomului, dozare și stare metabolică.
Produsele lactate fermentate, cum ar fi iaurtul și kefirul, generează microbi vii și compuși de fermentație care influențează microbiomul și căile metabolice, precum și semnalizarea imunității intestinale. Totuși, beneficiile probiotice sunt specifice produsului și tulpinii.
Mecanismele neuroprotecției legate de microbiom
Componentele dietei mediteraneene și metabolitii microbieni dezvoltă capacitatea antioxidantă, exercită activitate antiinflamatorie și sprijină integritatea barierei intestinale.
Metabolitii microbieni, în special SCFA, pot sprijini și funcția celulelor T reglatorii (Treg). Treg contribuie la menținerea toleranței imune față de antigenii dietetici și comensali. Aceste efecte pot ajuta la limitarea inflamației excesive și susținute, reducând citokinele inflamatorii circulante. Aceasta, la rândul său, poate atenua semnalizarea neuroinflamatorie.
Trimetilaminoxidul (TMAO) este produs prin metabolismul microbian și al gazdei din colină dietetică, betaină și carnitină. Nivelurile ridicate au fost legate în unele studii de disfuncția metabolică și vasculară, precum și de inflamație și stres oxidativ, toate fiind implicate în neurodegenerare.
Cu toate acestea, autorii avertizează că compoziția dietetică poate influența producția de TMAO și, potențial, afectează sănătatea creierului, deși TMAO nu are efecte uniform dăunătoare.
Luate împreună, aceste constatări sugerează că metabolitii microbieni asociați dietei mediteraneene pot influența fiziologia imunității-inflamatorii a gazdei, prezentând un mecanism plauzibil de neuroprotecție.
Funcția barierei intestinale
Funcția barierei epiteliale intestinale este esențială pentru homeostazia intestinală și toleranța imunitară. Atât componentele dietei mediteraneene, cât și metabolismul microbian asociat promovează sănătatea colonocitelor, funcția epitelială și producția de mucus, protejând integritatea barierei intestinale. În paralel, activitatea lor antiinflamatoare și antioxidantă poate susține integritatea barierei hematoencefalice prin atenuarea inflamației sistemice.
Aceasta, la rândul său, poate limita activarea cronică a microgliei, reduce neuroinflamația și menține rez
