Utilizatorii de tutun încălzit riscă mai mult hipertensiune
O analiză la nivel național a peste 30.000 de adulți japonezi examinează modul în care produsele emergente din tutun se raportează la riscul de hipertensiune, în timp ce istoricul expunerii și analizele de sensibilitate complică situația.
Conform unui nou studiu publicat în revista Hypertension Research, utilizatorii actuali ai produselor de tutun încălzit, cunoscute și sub denumirea de produse heat-not-burn, prezintă un risc mai mare de hipertensiune incidentă comparativ cu nefumătorii, conform analizei principale ajustate.
Produsele de tutun încălzit, care procesează tutunul prin încălzire, generează aerosoli care conțin nicotină, fiind distincte de țigările electronice și vape.
Contextul este că fumatul reprezintă un factor de risc major și modificabil pentru bolile cardiovasculare, inclusiv hipertensiunea, boala coronariană, insuficiența cardiacă și accidentul vascular cerebral. Fumatul de țigări convenționale a fost asociat cu creșterea tensiunii arteriale prin mai multe mecanisme, inclusiv eliberarea de catecolamine indusă de nicotină, stresul oxidativ, disfuncția endotelială și inflamația cronică.
Utilizarea produselor de tutun încălzit a crescut semnificativ în ultimele timpuri. Procedeul implică încălzirea tutunului procesat fără combustie, generând aerosoli care conțin nicotină.
Japonia este printre cele mai mari consumatoare de produse de tutun încălzit la nivel global. Aceste produse noncombustibile sunt adesea percepute ca fiind mai puțin dăunătoare decât țigările convenționale și sunt promovate frecvent ca produse de reducere a riscurilor. Totuși, dovezile privind siguranța lor cardiovasculară pe termen lung rămân limitate.
Dovezile existente ridică semne de întrebare cu privire la considerarea produselor de tutun încălzit ca fiind inofensive, deoarece studii experimentale au legat utilizarea lor de rigidizarea arterelor, disfuncția endotelială, stresul oxidativ și dezechilibrul autonom.
În răspuns la preocupările legate de efectele cardiovasculare, cercetătorii de la Facultatea de Medicină a Universității Kindai din Japonia au explorat asocierea dintre statutul de fumător și riscul de hipertensiune folosind o bază de date mare din Japonia.
Designul studiului a implicat 30.979 de participanți care au completat un chestionar detaliat despre fumat între 2021 și 2025 și care nu aveau hipertensiune la început. Participanții au fost categorizați în cinci grupuri, inclusiv nefumători, utilizatori actuali de produse de tutun încălzit, fumători de țigări, utilizatori duali și foști fumători.
Principalul rezultat al studiului a fost hipertensiunea incidentă pe parcursul unei medii de aproximativ 2,8 ani. Hipertensiunea a fost definită ca măsurători ale tensiunii arteriale crescute sau inițierea medicației antihipertensive la follow-up. Cercetătorii au utilizat ponderarea probabilității inverse a tratamentului pentru a reduce diferențele de bază dintre cele cinci grupuri de utilizatori de tutun.
În întreaga populație studiată, hipertensiunea a apărut la 5% dintre nefumători, 8% dintre utilizatorii actuali de produse de tutun încălzit, 9% dintre fumătorii de țigări, 8% dintre utilizatorii duali și 9% dintre foștii fumători.
Comparativ cu nefumătorii, un risc semnificativ mai mare de dezvoltare a hipertensiunii a fost observat în rândul utilizatorilor actuali de produse de tutun încălzit în analiza principală ponderată. Riscuri mai mari au fost observate și în rândul fumătorilor de țigări, utilizatorilor duali și foștilor fumători.
Cercetătorii nu au găsit dovezi statistice semnificative că asocierile diferă în funcție de vârstă, sex, indicele de masă corporală, eficiența filtrării renale, istoricul de boli cardiovasculare sau istoricul de accidente vasculare cerebrale. Analizele de sensibilitate au generat estimări de risc asemănătoare, deși asocierea cu produsele de tutun încălzit nu a rămas semnificativă din punct de vedere statistic în mai multe analize.
Asocierea a rămas semnificativă din punct de vedere statistic după ajustări suplimentare pentru dezechilibrele de bază reziduale, dar nu a fost semnificativă după ajustarea pentru durata follow-up sau în analiza completă a cazurilor, sau când hipertensiunea a necesitat atât un diagnostic nou, cât și medicație antihipertensivă.
Studiul arată o asociere între statutul de utilizator actual de produse de tutun încălzit și hipertensiunea incidentă, însă nu dovedește că expunerea la aceste produse a cauzat hipertensiune. Aceste descoperiri susțin și extind rezultatele unui studiu anterior pe lucrători japonezi, care a legat utilizarea actuală a produselor de tutun încălzit de hipertensiunea incidentă.
Mai multe mecanisme biologice ar putea explica relația. Studiile preclinice sugerează că expunerea la produse de tutun încălzit duce la inducerea stresului oxidativ, disfuncției endoteliale și răspunsurilor inflamatorii, care pot contribui la leziunile vasculare și dezvoltarea hipertensiunii.
Studiile recente pe oameni au sugerat de asemenea că utilizarea acestor produse este asociată cu creșteri acute ale tensiunii arteriale, rigidității arteriale și markerilor de stres vascular.
Un studiu experimental anterior a raportat că utilizarea produselor de tutun încălzit poate produce creșteri ale tensiunii arteriale și vitezei undelor de puls comparabile cu cele observate după fumatul țigărilor convenționale, contestând astfel presupunerea că produsele de tutun noncombustibile prezintă neapărat un risc cardiovascular mai scăzut.
Asemenea fumătorilor actuali, foștii fumători au demonstrat un risc crescut de hipertensiune incidentă. Acest lucru poate reflecta parțial consecințele pe termen lung ale expunerii anterioare la tutun, dar nu se poate exclude confuzia reziduală din expunerea cumulativă la fumat și alte caracteristici. Dovezile existente sugerează că fumatul cronic contribuie la remodelarea vasculară și progresia aterosclerozei, ducând la un risc cardiovascular rezidual care poate persista chiar și după încetarea fumatului.
Studiul a mai constatat că, comparativ cu nefumătorii, utilizatorii de produse de tutun combustibile sau noncombustibile prezintă adesea caracteristici de stil de viață asociate cu riscul cardiovascular, inclusiv creșteri semnificative în greutate din adolescență, omisiunea mesei de dimineață, consumul de mese târzii, mâncatul rapid și consumul de alcool. Aceste comportamente pot fi corelate cu utilizarea tutunului și pot contribui la riscul cardiovascular general și la riscul de hipertensiune în rândul utilizatorilor de tutun.
Având în vedere prevalența tot mai mare a utilizării produselor de tutun încălzit în Japonia și alte țări asiatice, constatările actuale susțin luarea în considerare a produselor emergente din tutun în prevenirea hipertensiunii și evaluarea riscurilor cardiovasculare. Studiile viitoare sunt necesare pentru a determina dacă asocieri similare apar în alte populații asiatice cu diferite modele și caracteristici demografice de utilizare a tutunului.
Studiul nu a putut evalua modificările comportamentului de fumat pe parcursul follow-up-ului deoarece statutul de fumat
