Greutatea corporală și genele influențează compoziția microbiotei intestinale
Greutatea corporală și genele influențează tipurile de bacterii pe care le aveți în intestin. Acest lucru pare să afecteze riscul de a dezvolta afecțiuni precum boala celiacă și hemoroizii.
Microbiota intestinală – aveți trilioane de ele. Ele afectează digestia și absorbția nutrienților în corpul dumneavoastră. În același timp, ele joacă un rol cheie în sistemul dumneavoastră imunitar, așa că este important să aveți grijă de ele.
O nouă cercetare arată acum că greutatea corporală influențează, de asemenea, microbiota intestinală.
„Demonstrăm că există o corelație între microbiota intestinală și greutatea corporală. De asemenea, am observat că un indice de masă corporală (IMC) ridicat este dăunător pentru microbiota intestinală”, a declarat Kristian Hveem, de la Departamentul de Sănătate Publică și Asistență Medicală al Universității Norvegiene de Știință și Tehnologie (NTNU).
Astfel, greutatea corporală provoacă modificări directe și adverse în compoziția microbiotei intestinale, ceea ce poate conduce la apariția unor boli. Aceasta este influențată și de genele dumneavoastră.
Rezultatele recente au fost publicate în revista Nature Genetics, iar cercetarea a fost realizată de un grup internațional nordic.
Cercetarea s-a bazat pe datele a 12.662 de participanți din Trøndelag.
Hveem a condus anterior Centrul K.G. Jebsen pentru Epidemiologie Genetică la NTNU și a contribuit la înființarea Biobazei HUNT, pe care a condus-o timp de 20 de ani. Această biobază stochează și contribuie la noi analize ale materialelor provenite din studiul mare HUNT, la care au participat peste 250.000 de persoane care au furnizat date de sănătate.
În cadrul studiului HUNT4, Hveem a organizat colectarea probelor de scaun de la mai mult de 13.000 de participanți. În 12.662 dintre aceste cazuri, cercetătorii au realizat o analiză detaliată a bacteriilor și virușilor din intestin, precum și a modului în care genele influențează compoziția microbiotei intestinale.
În total, cercetătorii au folosit datele a 28.000 de persoane din diferite etape ale studiului.
Aceste bacterii, împreună cu ciupercile, virusurile și alte microorganisme, formează ceea ce se cunoaște sub numele de microbiom intestinal, iar îngrijirea acestuia este esențială.
„Cercetările arată că microbiota intestinală poate fi, de asemenea, legată de afecțiuni precum boala celiacă și hemoroizii”, a explicat Hveem.
Deși cercetătorii au demonstrat o corelație între compoziția microbiotei bacteriene și diverse afecțiuni, cauza fundamentală rămâne deocamdată neclară.
În alte cuvinte, microbiota intestinală nu determină singură dacă cineva se îmbolnăvește sau nu. Problema este mult mai complexă.
„Există, de asemenea, o interacțiune între genetică, compoziția microbiotei intestinale și riscul de boală”, a adăugat Hveem.
Genele influențează și ele tipurile de bacterii din sistemul digestiv. Prin această cercetare, oamenii de știință au făcut un pas important înainte.
„Putem lega gene specifice de specii bacteriene specifice găsite la un individ, și nu doar de ce gene și bacterii sunt, ci și de ceea ce fac aceste bacterii”, a declarat Hveem.
Aceasta reprezintă un progres semnificativ, care ar putea fi util pentru cercetările viitoare.
Articolul publicat în Nature Genetics este rezultatul unei colaborări între grupul de cercetare NTNU și Claes Ohlsson de la Universitatea din Göteborg. Kristian Hveem este coautor senior.
Cercetarea a fost în mare parte finanțată de Fundația Suedeză pentru Inimă și Plămâni, Consiliul Suedez pentru Cercetare, Consiliul European pentru Cercetare și Fundația Kristian Gerhard Jebsen.
Marta Moksnes este autor principal și cercetător postdoctoral la Universitatea din Göteborg. Alți coautori de la NTNU sunt Eivind Coward, Ben Brumpton, Rebekka Hjort, Eivind Ness-Jensen și Guro Giskeødegård.
