O infecție dentară tăcută poate avea un impact asupra întregului organism
De-a lungul anilor, am observat o tendință similară în activitatea mea ca dentist de sănătate publică și cercetător. Pacienții care sufereau de infecții grave adânc în dinți păreau să aibă probleme de sănătate mai ample, în special legate de diabet. La acea vreme, legătura nu era clară, însă acum dovezile științifice încep să o explice. Tratarea unei infecții dentare profunde poate îmbunătăți, de asemenea, capacitatea organismului de a controla nivelul zahărului din sânge.
O infecție dentară poate părea o problemă minoră, localizată, dar cercetătorii descoperă că efectele sale pot afecta întregul corp. Studii recente au arătat că persoanele care au beneficiat de tratament de canal radicular pentru infecții cronice la vârful rădăcinii dintelui au experimentat niveluri mai scăzute ale zahărului din sânge și o inflamație redusă pe parcursul următorilor doi ani.
Cercetătorii au observat aceeași tendință în cadrul unei analize metabolomice longitudinale, care urmărește persoanele în timp și folosește teste avansate de sânge pentru a examina sute de molecule minuscule ce reflectă modul în care funcționează organismul. Această analiză ajută oamenii de știință să înțeleagă cum un tratament afectează metabolismul general, nu doar dintele infectat.
Pacienții din studiu sufereau de parodontită apicală, o infecție profundă localizată în jurul vârfului rădăcinii unui dinte. Deoarece adesea nu provoacă durere sau provoacă foarte puțină, multe persoane nu își dau seama că o au până când apare pe o radiografie.
Teste de sânge realizate înainte și după tratament au arătat îmbunătățiri în nivelurile pe termen lung ale zahărului din sânge, precum și în markerii legați de sănătatea metabolică și cardiovasculară. Simplul fapt de a îndepărta țesutul infectat din interiorul dintelui părea să ofere beneficii ce se extind mult dincolo de cavitatea bucală.
Unul dintre motivele pentru care aceste infecții pot declanșa inflamație este că nu rămân întotdeauna izolate. Atunci când bacteriile se răspândesc în țesuturile din jurul rădăcinii dintelui, sistemul imunitar reacționează. Dacă infecția persistă, organismul poate intra într-o stare de inflamație de grad scăzut: o reacție imunitară constantă ce nu se oprește complet.
Această inflamație continuă poate circula prin fluxul sanguin. În timp, aceasta poate interfera cu capacitatea organismului de a regla nivelul zahărului din sânge, deoarece inflamația cronică afectează modul în care funcționează insulina, îngreunând absorbția zahărului de către celule.
Pentru a înțelege mai bine cum o infecție dentară localizată ar putea influența întregul organism, cercetătorii au revizuit descoperirile din mai multe studii. Revizuirea lor narativă a conturat mai multe căi biologice care pot conecta parodontita apicală cu boli sistemice mai ample.
O cercetare extinsă a explorat relația dintre diabet și infecțiile bucale. O revizuire a șapte studii a constatat că persoanele cu diabet au o probabilitate mai mare de a dezvolta leziuni persistente în jurul dinților tratați prin canal radicular. În aceste cazuri, diabetul pare să crească riscul de vindecare slabă, mai degrabă decât infecțiile dentare să cauzeze direct diabetul.
Un alt studiu a raportat că persoanele cu diabet se confruntă, de asemenea, cu un risc mai mare de a dezvolta parodontită apicală nouă în dinții care au fost deja tratați prin canal radicular, comparativ cu persoanele care nu au diabet. O cercetare clinică ce a implicat sute de dinți tratați a găsit rezultate similare.
Pacienții cu diabet au arătat leziuni persistente mai mari decât pacienții fără diabet, reflectând un control glicemic mai slab – adică nivelurile de zahăr din sânge rămân constant mai ridicate decât cele recomandate, ceea ce este cunoscut că încetinește vindecarea în întregul organism, inclusiv în oase și țesut conjunctiv.
Dovezi suplimentare din ghiduri clinice și cercetări privind vindecarea rănilor și controlul glicemic sprijină aceeași concluzie: nivelul ridicat de zahăr din sânge poate afecta funcția imunitară și poate încetini repararea țesuturilor.
Cercetătorii se concentrează acum pe ceea ce se întâmplă atunci când aceste infecții sunt tratate cu succes. Un studiu folosind teste metabolice avansate a constatat că terapia canalului radicular nu doar că a eliminat infecția, dar a fost, de asemenea, asociată cu un control mai bun al zahărului din sânge și cu niveluri mai scăzute ale markerilor inflamatori.
Tratamentul canalului radicular funcționează prin îndepărtarea țesutului infectat din interiorul dintelui și prin sigilarea zonei pentru a preveni răspândirea bacteriilor și toxinelor în țesuturile înconjurătoare. Un alt studiu a arătat că, deși vindecarea tinde să dureze mai mult la persoanele cu diabet, leziunile se îmbunătățesc odată ce infecția este tratată. Chiar și o vindecare lentă poate oferi beneficii pentru sănătatea generală.
Oamenii de știință afirmă că aceste descoperiri sunt similare cu ceea ce a fost deja observat în cazul bolilor gingivale. Tratarea infecțiilor gingivale s-a dovedit a îmbunătăți controlul zahărului din sânge la persoanele cu diabet. Studiile sugerează că terapia parodontală – tratamentul profesional care îndepărtează placa, tartrul și infecția de sub linia gingivală – poate reduce modest nivelurile de HbA1c.
HbA1c reflectă nivelurile medii de zahăr din sânge pe parcursul mai multor săptămâni, astfel încât chiar și o mică scădere poate semnala un control glicemic îmbunătățit pe termen lung. Oamenii de știință cred că reducerea inflamației cronice în gură poate ajuta organismul să gestioneze mai eficient zahărul din sânge.
Un motiv pentru care infecțiile apicale sunt deosebit de îngrijorătoare este că sunt adesea greu de detectat. Spre deosebire de bolile gingivale, care provoacă frecvent durere, umflare sau sângerare, infecțiile la vârful rădăcinii pot exista în tăcere, în timp ce inflamația se răspândește treptat în organism. Revizuirile asupra parodontitei apicale subliniază cât de frecvent aceste infecții rămân neobservate.
Cercetătorii subliniază că aceasta nu înseamnă că tratamentele de canal sunt o soluție pentru diabet. Îmbunătățirile observate în studii sunt moderate și depind de factori precum severitatea infecției și starea generală de sănătate a unei persoane. De asemenea, oamenii de știință subliniază că o relație de cauzalitate directă nu a fost dovedită încă, iar studii mai controlate sunt încă necesare. Totuși, dovezile în creștere sugerează că sănătatea orală ar putea juca un rol mult mai important în sănătatea metabolică decât își dau seama mulți oameni.
Pentru persoanele care trăiesc cu diabet sau care sunt expuse riscului de a dezvolta această afecțiune, aceste
