Studiul arată de ce durerea provocată de endometrioză continuă după îndepărtarea leziunilor
Ciclurile menstruale repetate pot influența nu doar endometrioza, ci pot și modifica funcționarea creierului.
Aceasta este concluzia unui nou studiu realizat de Universitatea de Stat din Washington, care evidențiază că inflamația recurentă asociată cu această afecțiune poate sensibiliza sistemul nervos, provocând dureri persistente.
Studiul ajută la explicarea uneia dintre cele mai frustrante caracteristici ale endometriozei, o condiție în care țesutul similar mucoasei uterine crește în afara uterului. Aceasta afectează mai mult de 10% dintre femeile aflate la vârsta reproductivă, adică aproximativ 190 de milioane de persoane la nivel mondial, și provoacă adesea dureri pelviene severe și infertilitate.
Într-o lucrare publicată în Journal of Clinical Investigation, cercetătorul Kanako Hayashi și colaboratorii săi au descoperit că ciclurile repetate de inflamație pot provoca modificări durabile în creier, amplificând și menținând durerea în timp.
„Dovedim că aceasta nu este doar o boală ginecologică localizată”, a declarat Hayashi, profesor la Școala de Științe Moleculare a Universității de Stat din Washington.
Odată ce sistemul devine sensibilizat, creierul continuă să reacționeze, chiar și în absența leziunilor originale.
Endometrioza a fost mult timp un subiect de confuzie pentru cercetători, deoarece durerea nu corespunde întotdeauna extinderii bolii. Unele paciente cu leziuni extinse raportează disconfort minim, în timp ce altele cu o creștere tisulară minimă experimentează simptome debilitante.
„Această discrepanță ne spune că se întâmplă ceva mai complex”, a spus Hayashi. „Nu este vorba doar despre leziuni. Este modul în care corpul și sistemul nervos reacționează în timp.”
Pentru a investiga, echipa de cercetare a creat un model care imită ciclurile menstruale repetate. Cele mai multe studii anterioare au indus condiții asemănătoare endometriozei doar o dată. Grupul lui Hayashi a introdus, în schimb, multiple cicluri, simulând retrogradarea menstruală, care se crede că contribuie la boală.
Șoarecii expuși la cicluri repetate au arătat o sensibilitate crescută și modificări durabile în sistemul nervos. Inflamația a crescut în regiunea pelviană, iar semnalele au călătorit de-a lungul căilor nervoase către măduva spinării și creier, unde cercetătorii au observat dovezi clare de neuroinflamație.
„Această stimulare repetată acționează ca și cum am întoarce volumul din nou și din nou”, a explicat Hayashi. „În cele din urmă, sistemul devine hipersensibil. Chiar și semnalele mici pot părea foarte dureroase.”
Pentru a întări concluziile, echipa a analizat și mostre de țesut de la maimuțe rhesus cu endometrioză naturală, printr-o colaborare cu Centrul Național de Cercetare Primate din Oregon. Niciun experiment pe primate nu a fost efectuat la WSU.
Aceste rezultate ajută la explicarea motivului pentru care durerea poate persista chiar și după îndepărtarea leziunilor. Odată ce circuitele de procesare a durerii din creier devin sensibilizate, acestea pot continua să genereze semnale de durere independent.
„Se transformă într-un cerc vicios”, a spus Hayashi. „Corpul trimite semnale către creier, iar creierul întărește acele semnale înapoi către corp.”
Studiul sugerează și noi abordări pentru tratament. În loc să se concentreze doar pe îndepărtarea leziunilor sau pe suprimarea hormonilor, terapiile ar putea viza inflamația din sistemul nervos. În cadrul studiului, atât un medicament hormonal utilizat frecvent, cât și un compus imunomodulator au redus sensibilitatea la durere și inflamația cerebrală în modelul de șoarece, chiar și fără a micșora leziunile.
„Acum avem un sistem în care putem urmări întregul proces de la început”, a spus Hayashi. „Aceasta ne oferă o modalitate puternică de a dezvolta tratamente mai bune și, sperăm, de a detecta boala mai devreme.”
