Un nou studiu analizează variațiile comportamentului alimentar în funcție de vârstă, sex și greutate corporală
Comportamentul alimentar variază în funcție de vârstă și greutate corporală, conform unui studiu realizat de Universitatea din Oulu.
Acesta a arătat că tinerii adulți manifestă o tendință mai pronunțată spre mâncatul emoțional și necontrolat, în timp ce reținerea cognitivă este mai frecvent întâlnită în rândul persoanelor mai în vârstă. Sexul și greutatea corporală influențează, de asemenea, comportamentele alimentare caracteristice.
Studiul, bazat pe datele a aproape 9.000 de persoane din nordul Finlandei, indică faptul că nu există un prag unic care să definească comportamentul alimentar anormal pentru toată lumea.
Au fost examinate trei aspecte ale comportamentului alimentar: reținerea cognitivă, mâncatul necontrolat și mâncatul emoțional.
Astfel, mâncatul necontrolat și emoțional a fost mai pronunțat în rândul tinerilor, în timp ce reținerea cognitivă a fost mai frecvent raportată de adulții mai în vârstă.
De asemenea, s-au observat diferențe clare între sexe. În medie, femeile au raportat niveluri mai mari atât de reținere cognitivă, cât și de mâncat emoțional decât bărbații. Nu s-au observat diferențe semnificative între sexe în ceea ce privește mâncatul necontrolat.
Pe măsură ce indicele de masă corporală (IMC) a crescut, mâncatul necontrolat și emoțional au fost, în medie, mai frecvente. Relația dintre reținerea cognitivă și greutatea corporală a fost mai complexă: reținerea a crescut odată cu IMC, dar s-a observat o ușoară scădere în rândul femeilor cu cele mai severe niveluri de obezitate.
Cercetătorii subliniază importanța acestor constatări, având în vedere că chestionarele utilizate pentru măsurarea comportamentului alimentar sunt folosite în gestionarea greutății și tratamentul obezității.
Studiul a stabilit, pentru prima dată, valori de referință specifice vârstei și sexului pentru Chestionarul de Alimentație pe Trei Factori (TFEQ-R18) în populația finlandeză. Acest chestionar auto-administrat evaluează diferitele aspecte ale comportamentului alimentar pe o scară de la zero la 100. Cu cât punctajul este mai mare, cu atât comportamentul alimentar este mai pronunțat. Până în prezent, însă, lipseau valori de referință mai detaliate pentru interpretarea scorurilor în populația finlandeză.
Valorile de referință sunt menite să ajute, de exemplu, profesioniștii din domeniul sănătății să evalueze dacă comportamentul alimentar al unei persoane diferă semnificativ de cel al altora de aceeași vârstă și sex. Totuși, aceste valori nu sunt concepute pentru a determina direct dacă este necesar un tratament.
„Când se interpretează valorile de referință, este important să se țină cont de faptul că obiectivele de gestionare a greutății pot influența comportamentul alimentar”, afirmă Marjukka Nurkkala, care a coordonat studiul.
Conform lui Nurkkala, sunt necesare cercetări suplimentare pentru a stabili cum se manifestă diferitele aspecte ale comportamentului alimentar împreună, cum acestea se schimbă odată cu vârsta și ce fel de modificări ar trebui să fie vizate în tratamentele pentru obezitate.
Studiul s-a bazat pe date din trei cohorte populaționale din nordul Finlandei, participanții având vârste de aproximativ 33-35, 45-46 și 68-70 de ani.
Studiul a fost realizat în colaborare cu Universitatea din Oulu, Departamentul de Medicină Sportivă și Exercițiu ODL și Universitatea Estică a Finlandei, fiind publicat în revista Appetite.
