Un fragment de anticorp oferă o alternativă mai sigură pentru tratamentul bolii Alzheimer
În 2025, Agenția Europeană pentru Medicamente a aprobat două anticorpi pentru boala Alzheimer: lecanemab (LeqembiTM, de la Biogen) și donanemab (KisunlaTM, de la Eli Lilly and Company), ambele bazate pe imunoterapie.
Acești anticorpi, obținuți în laborator, acționează împotriva peptidei Aβ, un fragment de proteină care se acumulează în creierul pacienților cu boala Alzheimer. Eliminarea acestei proteine de către sistemul imunitar ajută la încetinirea declinului cognitiv caracteristic al bolii.
Acești doi anticorpi reprezintă primele terapii modificatoare ale bolii pentru Alzheimer. Ele opresc și, în unele cazuri, chiar reversibilizează parțial această afecțiune devastatoare. Totuși, un efect secundar frecvent și caracteristic al acestor medicamente este sângerarea cerebrală, detectabilă prin rezonanță magnetică. Creierul nu dispune de moleculele și celulele sistemului imunitar sistemic, astfel încât intrarea anticorpilor în creier nu este de dorit în condiții sănătoase, deși este necesară pentru eficiența acestor tratamente. Incidența sângerării în studiile clinice a variat între 10% și 27% dintre pacienții tratați, cu o incidență deosebit de ridicată la persoanele care prezintă o variantă specifică a alelei apolipoproteinei: alela APOEε4. În Europa, aceste tratamente pot fi administrate doar persoanelor cu una sau fără copii ale alelei APOEε4, o variantă genetică asociată cu un risc mai mare de Alzheimer.
Grupul de Design al Proteinelor și Imunoterapie de la UAB, condus de profesorul Sandra Villegas din Departamentul de Biochimie și Biologie Moleculară, a studiat timp de ani de zile ipoteza conform căreia anticorpii întregi ar putea fi nesiguri pentru tratamentul bolilor neurodegenerative, deoarece aceștia recrutează celule ale sistemului imunitar sistemic în creier. Această recrutare nedorită poate perturba bariera hematoencefalică și provoca sângerări.
Din acest motiv, a fost proiectat un fragment de anticorp monocatenar (scFv-h3D6) care vizează peptidele Aβ, fragment ce nu conține regiunea responsabilă pentru recrutarea acestor celule imune. Eficacitatea sa a fost demonstrată pe scară largă la nivel molecular, celular și cognitiv în studii pe șoareci.
Acum, în colaborare cu dr. Silvia Lope-Piedrafita, expertă în rezonanță magnetică de la UAB, și dr. Mar Hernández-Guillamon, cercetător de la Institutul de Cercetare Vall d’Hebron, expert în modelul de șoarece APP23, grupul a utilizat imagistica prin rezonanță magnetică pentru a vizualiza sângerările cauzate de anticorpul întreg bapineuzumab, din care derivă fragmentul dezvoltat, și a compara efectele administrării doar a fragmentului de anticorp. Rezultatele arată clar că sângerările nu apar atunci când se administrează fragmentul de anticorp, în timp ce efectele terapeutice sunt menținute.
Prin urmare, concluzionează profesorul Villegas, „lucrările arată că fragmentele de anticorpi pot oferi o alternativă mai sigură decât anticorpii întregi, ceea ce deschide calea pentru noi cercetări asupra unui medicament eficient și sigur pentru boala Alzheimer.”
