Unul din șapte adulți canadieni suferă de anxietate socială
Un nou studiu canadian a arătat că tulburarea de anxietate socială (TAS) afectează acum aproape 1 din 7 adulți, ceea ce reprezintă o creștere de 71% din 2002, făcând din aceasta una dintre cele mai frecvente probleme de sănătate mintală din țară.
Tulburarea de anxietate socială, uneori denumită fobie socială, este o condiție de sănătate mintală caracterizată printr-o frică intensă de a fi judecat sau umilit în situații sociale, ceea ce duce adesea la disconfort semnificativ, relații afectate, performanță profesională redusă, calitate a vieții diminuată și costuri economice substanțiale pentru societate. „Anxietatea socială devine din ce în ce mai comună în Canada, iar înțelegerea motivelor acestei creșteri este esențială pentru îmbunătățirea suportului în domeniul sănătății mintale”, a declarat Tak-Lai Nellie Chau, absolventă recent a Facultății de Asistență Socială Factor-Inwentash de la Universitatea din Toronto.
Studiul a relevat că aproape 14% dintre adulții canadieni au experimentat anxietate socială la un moment dat în viața lor, în creștere de la puțin peste 8% în 2002.
Deși cercetarea nu a examinat motivele pentru care anxietatea socială ar fi crescut, autorii presupun că schimbările sociale recente, cum ar fi utilizarea tot mai mare a rețelelor sociale și efectele pandemiei COVID-19, ar putea contribui la această tendință.
Persoanele tinere sunt cele mai expuse riscurilor.
Studiul arată un model clar: canadienii mai tineri sunt mult mai predispuși să experimenteze anxietate socială decât adulții mai în vârstă. Aproximativ 1 din 4 sau 24% dintre persoanele cu vârste între 20 și 24 de ani au avut o tulburare de anxietate socială la un moment dat în viața lor, comparativ cu doar 6,2% dintre cei cu vârste de 65 de ani și peste.
Comunicarea digitală și interacțiunile față în față reduse ar putea fi de vină.
Tinerețea este o etapă cheie a vieții, în care presiunile sociale sunt mari, ceea ce poate crește vulnerabilitatea la anxietatea socială. La aceasta se adaugă experiența izolării accentuate în timpul pandemiei, presiunea tot mai mare de a atinge anumite idealuri promovate pe rețelele sociale și polarizarea crescută, care intensifică aceste presiuni.
Studiul a mai constatat că experiențele din copilărie joacă un rol important.
Experiențele timpurii de viață sunt puternic asociate cu tulburările de anxietate socială. Persoanele care au suferit abuz sexual în copilărie sau au fost martore la violență domestică au avut rate semnificativ mai mari ale tulburării de anxietate socială.
De asemenea, prevalența anxietății sociale pe parcursul vieții a fost corelată cu durerea cronică, multiple afecțiuni de sănătate și tulburări de utilizare a substanțelor, ceea ce arată că anxietatea socială se suprapune adesea cu alte provocări.
„Aceste descoperiri subliniază importanța unei abordări pe parcursul vieții pentru înțelegerea sănătății mintale”, a afirmat Esme Fuller-Thomson, director al Institutului pentru Cursul Vieții și Îmbătrânire și profesor la FIFSW, Universitatea din Toronto. „Experiențele din copilărie pot avea un impact de lungă durată asupra sănătății mintale a adulților”.
Suportul social contează.
Cercetarea a arătat că persoanele cu suport social scăzut – aceia care simt că nu au pe cineva de încredere – aveau o probabilitate mult mai mare de a avea o tulburare de anxietate socială.
În același timp, persoanele care au raportat că spiritualitatea este importantă în viața lor erau mai puțin predispuse să se confrunte cu anxietatea socială.
„Deși studiul nostru nu a testat tratamentele direct, există dovezi solide din alte cercetări că terapia cognitiv-comportamentală poate fi foarte eficientă pentru anxietatea socială. Având în vedere că unul din patru tineri canadieni este afectat, îmbunătățirea accesului la aceste suporturi bazate pe dovezi este esențială”, a declarat Fuller-Thomson.
