Urmărirea genetică arată că ratonii transmit bacterii patogene în apele umane
Un nou studiu realizat de Universitatea Metropolitană din Osaka (OMU) a adunat dovezi din probe de apă, animale și genetice care sugerează un mod prin care ratonii invazivi (Procyon lotor) transmit infecții la oameni.
Bacteria infecțioasă emergentă Escherichia albertii a cauzat focare severe de intoxicație alimentară și a dus la spitalizarea unor persoane prin apă și alimente contaminate, cum ar fi ingredientele pentru salată.
Ratonii prosperă în diverse medii, de la păduri și râuri la ferme și cartiere urbane dens populate. Recent, acești mici omnivori au început să caute hrană în apropierea oamenilor, a animalelor domestice și a cursurilor de apă, crescând riscurile ca fecalele lor să contamineze sistemele de irigare, hrana animalelor și râurile.
Datorită legăturii strânse a ratonilor cu sursele de apă, s-a suspectat de mult timp că apa contaminată stă la baza unor focare umane. Acest lucru a determinat o echipă de cercetare, condusă de Atsushi Hinenoya de la Școala de Științe Veterinare a OMU, să efectueze un studiu amplu asupra ratonilor sălbatici și a apei de mediu în Prefectura Osaka, unde populațiile de ratoni sunt deosebit de ridicate.
Cercetătorii au detectat bacteria în 77% din probele de apă și în șase din cele opt sisteme de râuri testate. Este demn de menționat că toate probele negative au fost colectate în timpul iernii și primăverii timpurii, o perioadă în care numărul ratonilor care poartă bacteria tinde să scadă.
De obicei, bacteriile din apă se acumulează în aval, însă cercetătorii au găsit de asemenea E. albertii în amonte și aproape de sursele de apă, inclusiv în zone îndepărtate de districtele rezidențiale, ferme și facilități de recreere. Aceasta sugerează cu tărie că fauna sălbatică, mai degrabă decât activitatea umană, introduce bacteria în râuri.
În ansamblu, aceste descoperiri sugerează că E. albertii este distribuită pe scară largă în apele de mediu. O mare parte din această contaminare a fost puternic asociată cu animalele sălbatice.
Analiza a 122 de ratoni sălbatici a arătat că 56% dintre aceștia purtau bacteria E. albertii.
Analiza întregului genom al probelor a relevat un amestec de tulpini bacteriene, multe dintre acestea corespunzând celor din probele de apă. Această diversitate sugerează un patogen bine stabilit în ecosistem, mai degrabă decât provenind dintr-un singur focar.
O examinare mai atentă a arătat că fiecare tulpină secvențiată purta gene legate de boli umane, inclusiv factori raportați a fi întâlniți la pacienți cu diaree severă. Unele tulpini erau de asemenea similare cu tulpini izolate anterior de la pacienți infectați.
„Concluzia esențială este că toate izolații au posedat gene de virulență asociate cu patogenitatea umană, iar unele au fost strâns legate de tulpini derivate din pacienți umani”, a explicat Atsushi Hinenoya. „Aceste descoperiri sunt indicii puternice că acestea prezintă un risc potențial pentru sănătatea publică.”
Îngrijorarea este că, dacă tulpinile E. albertii pot persista în râuri și populații de animale sălbatice, oamenii ar putea să le întâlnească repetat prin alimente sau apă contaminate. O astfel de circulație în mediu ar putea, de asemenea, să facă focarele mult mai greu de urmărit.
Cercetătorii subliniază că monitorizarea doar a infecțiilor umane nu mai este suficientă, pledând în schimb pentru o abordare „One Health” care tratează sănătatea umană, fauna sălbatică, agricultura și sistemele de mediu ca fiind interconectate.
Echipa plănuiește acum să investigheze rutele precise de contaminare care leagă ratonii, apa de mediu, produsele agricole și alimentele.
„Abordarea utilizată în acest studiu poate fi aplicată și altor boli zoonotice”, a explicat Atsushi Hinenoya. „Așadar, sperăm să extindem această cercetare către dezvoltarea unor strategii cuprinzătoare pentru controlul bolilor infecțioase.”
Descoperirile au fost publicate în Applied and Environmental Microbiology.
