O strategie peptidică inovatoare ar putea oferi protecție celulelor cerebrale afectate de Parkinson
Cercetătorii de la Universitatea Federală din São Paulo (UNIFESP) din Brazilia au descoperit o nouă strategie care ar putea proteja neuronii și alte celule cerebrale implicate în boala Parkinson în viitor.
Rezultatele studiului, realizat pe șoareci, au fost publicate în revista Neuropharmacology. Această cercetare, susținută de FAPESP, a evaluat efectul unui peptid (Ac2-26) – un fragment al unei proteine (Annexin A1) – asupra bolii. Această proteină este produsă în mod natural atât la rozătoare, cât și la oameni, iar studiile anterioare pe animale au arătat că molecula controlează neuroinflamația asociată cu boala Parkinson și reduce degenerarea neuronală.
Boala Parkinson este strâns legată de neuronii care sintetizează și eliberează dopamină, un neurotransmițător esențial pentru funcțiile motorii, motivație, recompensă și plăcere. Pe măsură ce acești neuroni degenerază și mor din cauza bolii, organismul își pierde capacitatea de a sintetiza dopamină. Fără această substanță, pacienții experimentează deficiențe precum blocajul în mers (dificultăți de deplasare) și tremur.
„Este încă un studiu experimental în stadii foarte incipiente, dar oferă o abordare interesantă prin prezentarea unei strategii diferite față de tratamentele convenționale. Peptidul acționează asupra neuroinflamației, nu asupra înlocuirii dopaminei. Asta este important, deoarece în bolile neurodegenerative există o reacție inflamatorie care afectează nu doar neuronii, ci și celulele înconjurătoare, iar peptidul atenuează acest proces, protejând astfel creierul de moartea celulară”, spune Cristiane Damas Gil, șefa Departamentului de Morfologie și Genetică de la Școala de Medicină din São Paulo (EPM) de la UNIFESP și autoarea studiului.
În prezent, nu există un leac pentru boala Parkinson. Tratamentul se concentrează în principal pe controlul simptomelor motorii cauzate de deficitul de dopamină. Abordarea terapeutică se bazează, așadar, pe utilizarea levodopa, un precursor al dopaminei care acționează specific asupra neuronilor dopaminergici.
„Această medicație este considerată standardul de aur, oferind beneficii semnificative, mai ales în stadiile incipiente sau în timpul tratamentului acut, când conduce la o îmbunătățire marcată a simptomelor motorii. Totuși, utilizarea pe termen lung diminuează eficacitatea sa și poate duce la dezvoltarea de complicații motorii și fluctuații în răspunsul terapeutic. De aceea, este esențial să căutăm alternative de tratament pentru o boală atât de complexă precum Parkinson”, explică Luiz Philipe de Souza Ferreira, un bursier FAPESP care a realizat cercetarea.
Peptidul Ac2-26 este un agent antiinflamator bine cunoscut, care a fost testat pentru alte afecțiuni, deși nu a fost dezvoltat încă într-un medicament. În plus, studiile indică faptul că Annexin A1 este alterat în boala Parkinson și este asociat cu inflamația cerebrală și neuronii dopaminergici implicați în controlul mișcării.
Pentru a simula boala Parkinson, cercetătorii au injectat un medicament neurotoxic în creierul animalelor, provocând moartea neuronală și simptomele tipice ale bolii. Aproape simultan cu injecția intracerebrală, cercetătorii au administrat peptidul printr-o injecție intraperitoneală (în abdomen).
Studiul a arătat de asemenea diferențe în protecție și progresia bolii între șoarecii de sex masculin și cei de sex feminin. După leziunea care a simulat boala Parkinson, cercetătorii au observat că femelele au avut performanțe mai bune în testele de mișcare inițial, dar această diferență a dispărut în timp. „Acea reziliență mai mare a fost prezentă chiar și în absența proteinei Annexin A1”, afirmă Gil.
Experimentele au fost realizate pe animale cu proteina și pe animale modificate genetic care nu o aveau.
„La masculi, însă, pierderea neuronilor a fost mai evidentă, ceea ce ne-a permis să evaluăm clar efectele tratamentului cu peptidul Ac2-26, care este capabil să protejeze împotriva degenerării”, adaugă Ferreira.
Experimentele au mai relevat că inducerea bolii alterează profund ciclul reproductiv al femelelor, subliniind cum Parkinsonul afectează sistemul endocrin. „Acest lucru subliniază necesitatea unor protocoale specifice pentru fiecare sex biologic”, subliniază Ferreira.
Studiul actual a arătat că peptidul acționează preventiv, intervenind la debutul leziunilor. „Următorul nostru pas este să investigăm dacă peptidul poate inversa daunele cauzate de boala Parkinson. Dacă acest lucru va fi dovedit, atunci peptidul devine un candidat de tratament mult mai promițător”, conchide Gil.
