Un studiu internațional subliniază lacune semnificative în educația cardio-oncologică
Un sondaj internațional a evidențiat lacune majore în formarea în domeniul cardio-oncologiei, în ciuda importanței sale clinice crescânde.
Aceste rezultate au fost prezentate la ESC Cardio-Oncology 2026, cea de-a doua conferință anuală a Consiliului de Cardio-Oncologie din cadrul Societății Europene de Cardiologie. Deși tratamentele moderne pentru cancer ajută pacienții să trăiască mai mult, există o preocupare tot mai mare cu privire la efectele secundare cardiovasculare ale terapiilor oncologice.
Cardio-oncologia este un domeniu relativ nou care își propune să optimizeze tratamentele împotriva cancerului și să minimizeze toxicitatea cardiovasculară. ESC a înființat Consiliul de Cardio-Oncologie și a publicat în 2022 ghiduri elaborate de experți în acest domeniu. Grupul Cardio-Oncologists Of Tomorrow Leaders (COOL) a fost creat în cadrul Consiliului ESC pentru a implica noua generație de specialiști în cardio-oncologie și a dezvolta strategii educaționale care să răspundă nevoilor lor în continuă evoluție.
Doctor Massimiliano Camilli a explicat raționamentul studiului: „Grupul COOL a lansat primul sondaj internațional cuprinzător privind educația în cardio-oncologie, de la școala medicală până la formarea postuniversitară, pentru a înțelege statutul actual și nevoile profesioniștilor din domeniul sănătății din Europa și nu numai.”
Un sondaj anonim, bazat pe web, a fost distribuit cardiologilor, rezidenților în cardiologie și altor profesioniști din domeniul sănătății care tratează pacienți cu cancer. Un total de 398 de respondenți din 63 de țări au completat sondajul, dintre care 73% erau cardiologi certificați.
Sondajul a relevat o formare limitată în cardio-oncologie în timpul educației universitare și postuniversitare. Numai 10% dintre respondenți au raportat că au avut parte de formare în cardio-oncologie în timpul școlii medicale, iar 17% în timpul rezidenței. Când au fost întrebați despre disponibilitatea programelor educaționale structurate în cardio-oncologie la instituția lor, majoritatea respondenților – 87% – au raportat lipsa unei forme de instruire oficiale.
Analizele subgrupurilor au arătat că accesul la oportunitățile de formare în cardio-oncologie era mai mare în rândul respondenților care lucrau în spitale academice și în rândul participanților din țările europene comparativ cu cele non-europene. Printre respondenți, diagnosticarea toxicității cardiovasculare legate de terapia cancerului, alături de strategii pentru stratificarea riscurilor, prevenție și monitorizare, au fost evidențiate ca fiind domenii prioritare de cunoștințe.
Formatele de învățare preferate au fost bursele de specializare în cardio-oncologie, webinariile, masteratele universitare și declarațiile de poziție pe teme controversate elaborate de societățile științifice. Respondenții au identificat ESC și societățile naționale de cardiologie ca principalele organizații capabile să conducă educația în acest domeniu.
Sumarizând rezultatele, doctor Camilli a afirmat: „Sondajul a identificat lacune profunde în educația cardio-oncologică pe parcursul școlii medicale și rezidenței, precum și în programele instituționale structurate.” Pe o notă pozitivă, el a subliniat că se fac eforturi pentru a umple aceste lacune: „Curriculumul de bază ESC pentru cardio-oncologie, împreună cu Ghidurile ESC, facilitează standardizarea formării și oferă fundațiile pentru o nouă certificare ESC în cardio-oncologie.” El a concluzionat: „Îmbunătățirea educației în cardio-oncologie este esențială – în toate etapele formării medicale și în toate specialitățile implicate – pentru a permite prevenția și gestionarea timpurie a complicațiilor cardiovasculare la pacienții cu cancer.”
