Un studiu de la Mount Sinai leagă factorii sociali de sănătate de riscurile bolii
Un nou studiu realizat de Icahn School of Medicine la Mount Sinai subliniază că determinanții sociali ai sănătății – inclusiv condițiile de mediu, comportamentele de sănătate, accesul la resurse și bunăstarea socială – pot avea un rol la fel de important sau chiar mai mare decât genetica în prezicerea riscului de a dezvolta boli comune.
Publicat în ediția online din 22 iunie a The American Journal of Human Genetics, studiul, intitulat „Integrating Social Determinants of Health and Genetic Risk in Disease Risk Models”, a analizat modul în care riscul genetic moștenit și factorii sociali, comportamentali și de mediu interacționează pentru a influența riscul de boală în diverse populații.
Folosind datele din programul All of Us Research Program, o inițiativă națională a National Institutes of Health (NIH), cercetătorii au analizat informații genetice, dosare medicale electronice și răspunsuri la sondaje din partea participanților din Statele Unite. Au evaluat șase condiții comune: astm, boală cronică de rinichi, boală coronariană, colesterol crescut, cancer mamar și cancer de prostată.
Cercetătorii au descoperit că integrarea determinanților sociali ai sănătății a îmbunătățit semnificativ prezicerea riscului de boală, dincolo de genetica izolată. Pentru patru dintre cele șase boli studiate, factorii sociali, comportamentali și de mediu au contribuit la un risc la fel de mare sau chiar mai mare decât scorurile de risc genetic utilizate frecvent.
„Genele sunt o parte importantă a ecuației, dar nu determină destinul. Am descoperit că circumstanțele vieții oamenilor – mediile, comportamentele și experiențele sociale – pot contribui la fel de mult ca genetica la prezicerea riscului de boală. Pentru a înțelege cu adevărat sănătatea, trebuie să privim întreaga persoană, nu doar ADN-ul lor”, a declarat Samira Asgari.
Rezultatele studiului evidențiază factorii complexi care conturează sănătatea și boala. Deși progresele în genetică au extins capacitatea cercetătorilor de a estima riscurile moștenite, noile descoperiri sugerează că combinarea informațiilor genetice cu contextul social și de mediu ar putea oferi o înțelegere mai completă a riscurilor de boală și ar putea ajuta la informarea strategiilor viitoare de prevenire.
Pentru a desfășura studiul, cercetătorii au analizat peste 100 de măsuri bazate pe sondaje și la nivel de comunitate legate de condițiile sociale și de mediu. În loc să se concentreze pe câțiva determinanți de risc predefiniți, echipa a dezvoltat un cadru care identifică tipare mai largi din multe aspecte ale vieții oamenilor și evaluează modul în care aceste tipare contribuie la riscurile de boală.
Printre descoperirile notabile, cercetătorii au observat asociații între riscul de boală și factori care sunt mai puțin examinați în cercetările genetice și biologice, cum ar fi singurătatea. Deși studiul nu a fost conceput pentru a determina cauzalitatea, rezultatele subliniază domeniile care merită o investigație suplimentară.
„Unii factori de risc, precum fumatul, au fost studiați extensiv decenii la rând”, a declarat Abhijith Biji. „Ceea ce este deosebit de intrigant este că am observat, de asemenea, asociații implicând factori precum singurătatea. Înțelegerea modului în care aceste experiențe pot deveni înrădăcinate biologic ar putea deschide noi căi pentru cercetare și, în cele din urmă, ar putea îmbunătăți înțelegerea noastră a bolii.”
Autorii subliniază că studiul nu identifică cauze simple ale bolii și nu ar trebui interpretat ca o dovadă că un singur factor duce direct la îmbolnăvire. De asemenea, din cauza faptului că multe dintre răspunsurile la sondaje au fost colectate la un singur moment în timp, cercetarea nu poate determina dacă un anumit factor a precedat apariția bolii.
Mai degrabă, cercetătorii afirmă că studiul oferă un cadru pentru integrarea informațiilor genetice și non-genetice pentru a construi modele de risc de boală mai complete.
Ei cred că această abordare ar putea întări cercetarea în domeniul sănătății populației, îmbunătăți strategiile de prevenire a bolilor, îmbunătăți evaluarea riscurilor și susține eforturile viitoare de a dezvolta abordări mai personalizate în domeniul îngrijirii sănătății. Studiile viitoare vor explora modul în care determinanții sociali ai sănătății pot fi integrați cu măsuri biologice suplimentare și vor investiga mecanismele biologice care pot conecta experiențele sociale cu boala.
„Scopul nostru este de a construi o înțelegere mai completă a sănătății și bolii”, a adăugat Asgari. „Prin combinarea geneticii cu contextul social și de mediu, putem avansa către modele de risc care reflectă mai bine realitățile vieților oamenilor și să contribuim la avansarea unor abordări mai personalizate în sănătate.”
