Majoritatea adulților cu depresie preferă sprijinul informal din comunitate
Pe fondul creșterii nevoilor de sănătate mintală în Singapore, cercetătorii de la Duke-NUS Medical School, în colaborare cu Institutul de Sănătate Mintală (IMH), au descoperit că majoritatea adulților care prezintă simptome de anxietate sau depresie sunt deschiși să primească sprijin din partea colegilor, chiar dacă nu au căutat ajutor profesional.
Rezultatele sugerează că sprijinul între colegi ar putea fi un complement important pentru infrastructura actuală de sănătate, oferind o cale de acces comunitară care ar putea încuraja mai multe persoane să ceară ajutor mai devreme.
Publicată în Singapore Medical Journal, studiul a constatat că 77% dintre adulții chestionați cu simptome de anxietate sau depresie nu au căutat ajutor de la profesioniști în sănătate mintală, cum ar fi psihiatrii, psihologii și asistenții sociali.
În ciuda acestei ezitări de a căuta ajutor formal, 62% dintre respondenți au declarat că ar fi dispuși să primească sprijin din partea colegilor cu experiențe similare, sugerând că sprijinul informal, bazat pe comunitate, ar putea juca un rol semnificativ în abordarea nevoilor de sănătate mintală neacoperite.
Mai mult de jumătate (51%) dintre respondenți au preferat sprijinul individual în detrimentul interacțiunilor de grup, în timp ce 43% au afirmat că s-ar simți mai confortabil primind acest sprijin virtual. Aceste preferințe pun în evidență oportunitățile de a proiecta programe de sprijin între colegi care sunt flexibile, accesibile și responsabile la nevoile individuale.
Asistent profesor Irene Teo de la Lien Centre for Palliative Care de la Duke-NUS, primul autor al studiului, a declarat: „Frica de stigmatizare și judecată poate face ca îngrijirea profesională să pară intimidantă. Descoperirile noastre sugerează că sprijinul între colegi, care se simte mai informal și mai accesibil, ar putea ajuta la reducerea barierelor psihologice care împiedică mulți adulți să ceară ajutor.”
Studiul a identificat, de asemenea, factorii care influențează disponibilitatea de a primi sprijin între colegi. Adulții mai tineri sunt mai deschiși la îngrijirea bazată pe colegi, reflectând probabil o mai mare conștientizare și deschidere față de problemele de sănătate mintală.
Adulții care au căutat anterior ajutor profesional pentru anxietate sau depresie sunt, de asemenea, mai predispuși să accepte sprijinul între colegi, sugerând că îngrijirea informală și cea formală pot fi complementare, nu exclusiv una față de cealaltă.
În mod notabil, respondenții care ocupau funcții de conducere în sectorul de birou, cum ar fi manageri și directori, erau mai deschiși să caute îngrijire informală decât cei din poziții non-manageriale, cum ar fi personalul administrativ și lucrătorii în vânzări. Cercetătorii sugerează că aceasta ar putea reflecta o alfabetizare mai ridicată în domeniul sănătății, un stres mai mare legat de muncă și rețele de sprijin mai reduse la niveluri superioare.
Profesor Eric Finkelstein, director executiv al Lien Centre for Palliative Care de la Duke-NUS, a afirmat: „Sprijinul pentru sănătatea mintală nu este o soluție universală. Programele și rețelele trebuie să fie concepute cu atenție pentru a oferi un echilibru corect între suport emoțional, orientare și măsuri de protecție.”
Profesor Finkelstein a subliniat, de asemenea, că îngrijorările legate de confidențialitate și de interacțiunea cu profesioniștii în sănătate mintală rămân bariere pentru unii indivizi, evidențiind importanța sprijinului între colegi ca o componentă esențială a îngrijirii eficiente în domeniul sănătății mintale.
Associate Professor Daniel Fung, consultant senior la Departamentul de Psihiatrie Dezvoltată al Institutului de Sănătate Mintală, a spus: „Bunăstarea se construiește cu mult înainte ca cineva să ajungă la o clinică. Acest studiu ne amintește că mulți singaporezi care se confruntă cu dificultăți nu doresc neapărat mai multe etichete medicale – ei doresc să fie ascultați. Sprijinul între colegi îi ajută pe oameni să se conecteze cu alții care au fundaluri similare sau au întâmpinat provocări mentale asemănătoare. Aceste conexiuni oferă înțelegere, strategii practice de coping și speranță din experiența directă. Mai degrabă decât să înlocuiască tratamentele profesionale, sprijinul între colegi devine adesea puntea care ajută oamenii să se simtă pregătiți și susținuți pentru a accesa serviciile formale de sănătate mintală atunci când au nevoie.”
Studiul evidențiază rolul important pe care comunitățile îl pot juca alături de profesioniștii în sănătate mintală. Prin înțelegerea modului și locului în care oamenii se simt cel mai confortabil să ceară ajutor, putem construi sisteme de sprijin pentru sănătatea mintală mai incluzive și mai pline de compasiune.
