Receptorul TREM-1, o țintă promițătoare pentru bolile inflamatorii
O revizuire cuprinzătoare publicată recent în Current Molecular Pharmacology subliniază tot mai multe dovezi care indică receptorul TREM-1 ca un amplificator central al răspunsurilor imune înnăscute și o țintă terapeutică promițătoare pentru diverse boli inflamatorii.
Revizuirea, realizată de Eman R. Al Sawy și colegii săi de la Universitatea din Cairo și Universitatea E-JUST din Egipt, oferă o actualizare a biologiei TREM-1, a căilor de semnalizare complexe și a rolurilor sale patologice în inflamația sistemică acută, cum ar fi sepsisul, precum și în condiții cronice, precum artrita inflamatorie și bolile neurodegenerative, inclusiv boala Alzheimer și boala Parkinson.
„În ciuda avansurilor semnificative în înțelegerea căilor de semnalizare inflamatorie, strategiile terapeutice actuale se concentrează în mare parte pe inhibarea citokinelor individuale de la nivelul inferior, ceea ce a dus la un succes limitat în tulburările inflamatorii complexe”, observă autorii. Aceștia subliniază că există o nevoie critică neîndeplinită pentru abordări care să vizeze mecanismele de amplificare de la nivel superior.
Paperul detaliază cum TREM-1, exprimat în principal pe celulele mioide, potențează producția de citokine pro-inflamatorii și interacționează cu receptorii de tip Toll pentru a amplifica răspunsul imun. Deși forma sa solubilă (sTREM-1) arată promisiuni ca biomarker prognostic pentru severitatea bolii, în special în sepsis, aplicarea terapiilor vizând TREM-1 întâmpină obstacole.
„Dovezile actuale susțin TREM-1 ca un amplificator central al inflamației și o țintă terapeutică promițătoare în sepsis, artrită inflamatorie și boli neurodegenerative”, a declarat autorul corespunzător, „justificând investigații translaționale suplimentare specifice bolii.” Revizuirea discută critic provocările, inclusiv diferențele specifice speciei între modelele animale și oameni, riscul de compromitere a imunității protectoare prin inhibiție nespecifică și necesitatea optimizării atente a momentului și dozei terapeutice.
Deși mai mulți antagoniști, precum LR12 și LP17, au arătat eficacitate în modelele preclinice, iar inhibitorul nanobiotide a ajuns în studiile clinice, autorii solicită mai multe cercetări pentru a defini fereastra terapeutică optimă și a identifica subgrupurile de pacienți care au cele mai mari șanse să beneficieze de modularea TREM-1.
