Fumatul reconfigurează celulele imune, accelerând bolile cardiovasculare
Cercetătorii de la Universitatea din Oklahoma au descoperit un nou mecanism prin care fumatul crește riscul bolilor cardiovasculare.
Studiul, publicat în revista Circulation Research, evidențiază faptul că fumul de țigară activează celulele imune, ceea ce duce la inflamații extinse în organism, accelerând formarea plăcii în artere.
Fumatul este un factor major de risc pentru bolile cardiovasculare, fiind asociat cu infarcturi, accidente vasculare cerebrale și alte afecțiuni grave. Deși efectele nocive ale fumatului asupra plămânilor sunt bine cunoscute, procesele biologice care leagă expunerea la fumul de țigară de bolile cardiovasculare au fost mai puțin înțelese.
Această cercetare, realizată pe un model animal de ateroscleroză, se concentrează pe neutrofile, cele mai abundente celule albe din sânge, care au rolul de a identifica și elimina patogenii invadatori. Atunci când fumul de țigară este inhalat, cercetătorii au observat că substanțele chimice agită neutrofilele, care apoi cresc rapid în număr.
Aceste celule ajung în vasele de sânge, unde interacționează cu macrofagele, un alt tip de celule albe. Această interacțiune duce la moartea neutrofilelor, care, la rândul lor, eliberează proteine precum interleukina 1-alpha și interleukina 1-beta. Ca rezultat, macrofagele devin disfuncționale.
Atunci când macrofagele nu își îndeplinesc funcția de a elimina celulele moarte și colesterolul rău, arterele devin vulnerabile la dislocarea plăcii, formând un cheag și provocând un infarct sau un accident vascular cerebral. Alți factori de risc, cum ar fi hipertensiunea arterială, sporesc această vulnerabilitate.
„Fumatul reconfigurează practic unele dintre celulele noastre imune de tip ‘prim răspuns’,” a declarat autorul principal al lucrării, Prabhakara Nagareddy. „În loc să ne protejeze, ele devin hiperactive și contribuie la inflamația cronică din artere.”
Un alt aspect surprinzător al studiului a fost că substanțele chimice din fumul de țigară pot provoca aceste efecte inflamatorii și atunci când sunt administrate pe cale orală, nu doar prin inhalare.
„Aceasta sugerează că substanțele chimice legate de tutun pot activa direct celulele imune după ce sunt absorbite în organism,” a adăugat Nagareddy. „Efectele cardiovasculare ale expunerii la tutun ar putea depăși inflamația care începe în plămâni.”
Deși cea mai bună soluție rămâne renunțarea la fumat, Nagareddy a subliniat importanța înțelegerii cauzelor inflamației cronice din artere. Odată dobândită această cunoaștere, ar putea conduce la dezvoltarea unor noi terapii care să reducă daunele cardiovasculare.
„Cele mai multe terapii de astăzi se concentrează pe reducerea colesterolului. Acest lucru este extrem de important, dar inflamația este cealaltă parte a poveștii,” a explicat el. „Înțelegerea modului în care fumatul activează inflamația ar putea ajuta în final la identificarea unor noi tratamente pentru persoanele cu risc cardiovascular ridicat.”
Echipa de cercetare intenționează să continue studiile pentru a identifica compușii din țigări care cauzează cele mai mari daune.
„Fumul de țigară conține peste 7.000 de compuși chimici. Obiectivul nostru următor este să identificăm care dintre aceștia generează efectele inflamatorii nocive,” a afirmat Dipanjan Chattopadhyay, primul autor al lucrării.
De asemenea, cercetătorii plănuiesc să studieze alte sisteme de livrare a nicotinei, cum ar fi vapingul și pliculețele cu nicotină, pentru a observa dacă neutrofilele reacționează în același mod. Aceste studii vor fi repetate și pe subiecți umani.
