Un nou cadru redefinește terapia cu faguri în lupta împotriva rezistenței antimicrobiene
Un articol de perspectivă recent publicat în Biocontaminant propune un cadru evolutiv în trei părți pentru utilizarea bacteriofagilor în controlul rezistenței antimicrobiene.
Rezistența antimicrobiană, cunoscută și sub denumirea de AMR, reprezintă una dintre cele mai urgente amenințări la adresa sănătății globale. Pe măsură ce tot mai multe bacterii devin rezistente la antibioticele existente, cercetătorii caută modalități noi de a combate infecțiile, fără a afecta microbii benefici. O opțiune promițătoare este terapia cu bacteriofagi, care utilizează viruși ce infectează în mod natural bacteriile.
Articolul de perspectivă sugerează însă că bacteriofagii sunt mai complexi decât simple arme împotriva bacteriilor. Autorii propun o triadă evolutivă fag-gazdă care poate ajuta la explicarea momentelor în care fagii distrug bacteriile rezistente la antibiotice, când le protejează și cum mediul controlează această schimbare.
„Fagii nu ar trebui văzuți doar ca arme împotriva bacteriilor”, a declarat Junya Zhang. „Ei sunt de asemenea ingineri genetici, parteneri metabolici și reglatori ecologici. Înțelegerea acestor roluri ne-ar putea ajuta să proiectăm strategii mai inteligente pentru controlul rezistenței antimicrobiene.”
Cadrele incluse în propunere cuprind trei stări. În prima, denumită „războiul înarmărilor”, fagii și bacteriile evoluează constant noi instrumente de atac și apărare. Această confruntare poate inspira tehnologii de precizie, cum ar fi sistemele bazate pe CRISPR care vizează genele de rezistență la antibiotice. În a doua stare, „gardianul egoist”, fagii pot ajuta gazdele bacteriene să supraviețuiască, oferindu-le trăsături protective, avantaje metabolice sau imunitate împotriva altor faguri. Aceasta înseamnă că, uneori, fagii pot stabiliza bacteriile rezistente în loc să le elimine. În a treia stare, feedbackul ecologic determină dacă fagii se îndreaptă spre uciderea bacteriilor sau trăiesc în simbioză cu acestea, în funcție de factori precum densitatea gazdelor, nutrienții, stresul, pH-ul și condițiile redox.
Autorii susțin că această înțelegere ar putea ghida controlul viitor al AMR în cadrul conceptului One Health, care leagă sănătatea umană, animală și ecologică. În sistemele inginerizate, cum ar fi stațiile de epurare a apelor uzate, ajustarea condițiilor de mediu ar putea ajuta la orientarea fagilor spre uciderea bacteriilor rezistente. În medii naturale, cum ar fi solurile și râurile, abordarea va necesita o monitorizare atentă pentru a evita efectele neintenționate.
„Scopul nu este pur și simplu de a elibera fagii, ci de a orienta evoluția fag-gazdă în direcția corectă”, a afirmat Zhang. „Prin învățarea modului de a schimba fagii de la protecție la omorâre țintită, am putea deschide noi căi pentru reducerea răspândirii globale a rezistenței antimicrobiene.”
