Vaccinul BCG ar putea remodela mediul imunitar al creierului uman
Cercetări recente realizate de investigatori de la Mass General Brigham sugerează că vaccinul Bacillus Calmette-Guérin (BCG) – utilizat pentru prevenirea tuberculozei – ar putea remodela mediul imunitar al creierului uman, oferind o explicație biologică potențială pentru asocierile observate anterior între vaccinarea cu BCG și un risc redus de boală Alzheimer.
Studiul, desfășurat pe parcursul unui an, a constatat că BCG a promovat o creștere a răspunsului imunitar în celulele imune din jurul creierului și a modificat biomarkerii asociați bolii Alzheimer la adulți în vârstă fără dovezi ale patologiei Alzheimer, dar nu și la cei cu dovezi biomarker ale bolii.
Se pare că sistemul imunitar și creierul sunt mult mai interconectate decât s-a crezut anterior. Următorul pas este să se testeze acest lucru riguros în studii controlate de dimensiuni mai mari, în special în prevenție, unde speranța ar fi de a menține sănătatea creierului înainte de dezvoltarea semnificativă a bolii Alzheimer.
În ultimele două decenii, cercetătorii de la Mass General Brigham au investigat numeroase beneficii „off-target” ale vaccinului BCG în autoimunitate și infecții, inclusiv studii clinice de fază III în diabetul de tip 1 și studii anterioare de fază II și III în COVID-19. Studiile anterioare au sugerat că BCG poate reduce riscul de boală Alzheimer și poate induce imunitate antrenată, sporind apărarea împotriva infecțiilor nespecifice și corectând nivelurile de zahăr din sânge. Majoritatea cercetărilor anterioare pe imunitatea antrenată s-au concentrat pe sânge, lăsând neclar dacă BCG influențează celulele imune din lichidul care înconjoară creierul și măduva spinării.
Pentru a obține informații, echipa de cercetare a desfășurat două studii clinice de un an, deschise, cu imunoterapie BCG, pe un grup de 23 de adulți cu vârste de 55 de ani și peste. Cohorta a inclus 11 adulți cu patologie Alzheimer și 12 fără. Probe de lichid cefalorahidian (LCR) și sânge periferic au fost obținute de la participanți la intervale regulate după vaccinare.
Studiul, condus de coautori principali, a constatat că BCG a promovat răspunsuri imune sporite la alte provocări imune, sugerând efecte mai ample asupra funcției imune. Este demn de remarcat faptul că răspunsul imunitar crescut nu a fost însoțit de o creștere a markerilor inflamatori, care reprezintă un factor de risc cunoscut pentru neurodegenerare.
BCG a modificat, de asemenea, nivelurile de amyloid-beta (un biomarker cheie al bolii Alzheimer) în LCR și în sânge. La participanții mai sănătoși, fără patologie Alzheimer, nivelurile de amyloid au scăzut semnificativ în fluidul cerebral și spinal, în timp ce au crescut în probele de sânge pe parcursul a 12 luni. Această schimbare de echilibru nu a fost observată la participanții cu patologie Alzheimer, indicând lipsa unui efect măsurabil în acest grup și sugerând că momentul administrării BCG ar putea influența dinamica timpurie a bolii și eliminarea proteinelor din sistemul nervos central.
Autorii subliniază că sunt necesare cercetări suplimentare, inclusiv studii controlate cu placebo, pentru a investiga relația dintre BCG și boala Alzheimer. De asemenea, ei menționează că studiul a testat o strategie specifică de vaccinare la adulții în vârstă și nu examinează efectul vaccinării BCG în copilărie, care este comună în multe țări din Africa subsahariană, Asia de Sud-Est și părți din Europa de Est din cauza prevalenței tuberculozei în aceste regiuni.
„Vaccinurile au fost tradițional privite prin prisma prevenirii bolilor infecțioase”, a spus unul dintre cercetători. „Deși sunt necesare mai multe cercetări, aceste descoperiri sugerează că ele ar putea influența, de asemenea, procesele biologice implicate în îmbătrânirea creierului și în bolile neurodegenerative.”
