Un studiu oferă îndrumări practice pentru proiectarea viitoarelor plasturi cu vaccinuri mRNA
O cercetare recentă ar putea facilita stocarea și distribuția viitoarelor vaccinuri mRNA.
Studiul, realizat în colaborare cu Universitatea RMIT, Massachusetts Institute of Technology și Harvard Medical School, a identificat condițiile care ajută la protejarea particulelor care transportă mRNA în plasturi cu vaccinuri uscate, oferind astfel îndrumări practice pentru viitoarea proiectare a acestora.
Publicată în revista Advanced Functional Materials, cercetarea analizează ce se întâmplă cu particulele fragile utilizate pentru a transporta mRNA atunci când sunt uscate în materialul solubil folosit în plasturii cu microace. Acești plasturi folosesc sute de vârfuri mici pentru a livra vaccinul în piele, ca alternativă la injecțiile tradiționale.
Reducerea necesității de logistică în lanțul de frig ar putea elimina o barieră în livrarea vaccinurilor, în special în regiunile cu resurse reduse. În 2024, 14,3 milioane de copii la nivel global nu au primit niciun vaccin, conform Organizației Mondiale a Sănătății și UNICEF.
Această lucrare se bazează pe cercetări anterioare conduse de MIT, care au demonstrat că plasturii pot fi imprimați și stocați la temperatura camerei folosind un sistem de mRNA model.
Studiul actual avansează acest concept, explicând de ce unele formule uscate ale plasturilor au performanțe mai bune decât altele, bazându-se pe expertiza în caracterizarea materialelor de la RMIT, pe lucrările MIT în domeniul tehnologiilor de livrare a microacelor și mRNA, și pe expertiza în virologie și imunologie de la Harvard Medical School.
Dr. Brendan Dyett de la RMIT, autorul principal al studiului, a declarat că rezultatele reprezintă un pas important în direcția facilitării distribuției vaccinurilor. „Multe vaccinuri mRNA trebuie păstrate la temperaturi foarte scăzute, ceea ce adaugă costuri și complexitate transportului și livrării”, a spus Dyett.
„Studiul nostru ajută la explicarea modului în care particulele care transportă mRNA reacționează la uscare și rehidratare, ceea ce este un pas important în proiectarea viitoarelor plasturi cu vaccinuri care sunt mai stabile și mai ușor de distribuit.”
Echipa a folosit tehnici avansate de imagistică și raze X pentru a studia particulele care transportă mRNA înainte de uscare, în timpul procesului de uscare și după rehidratare. Aceasta le-a permis cercetătorilor să observe cum s-au schimbat particulele pe parcursul acestui proces și să determine care condiții de formulare au păstrat cel mai bine structura și activitatea biologică a acestora.
Studiul a descoperit că atât designul nanoparticulelor, cât și cantitatea de polimer utilizată în materialul plasturii influențează cât de bine supraviețuiesc particulele în timpul uscării și re-dizolvării, oferind îndrumări practice pentru viitoarele vaccinuri și terapii mRNA uscate.
Profesorul Calum Drummond AO de la RMIT a afirmat că această cercetare ar putea deschide calea pentru vaccinuri și tratamente mRNA care sunt mai practice pentru utilizare într-o gamă mai largă de medii. „Această cercetare ajută la construirea unei fundații pentru plasturii cu microace care ar putea face vaccinurile avansate și terapiile mai simple de utilizat și mai accesibile”, a spus Drummond.
„Obiectivul pe termen lung este de a sprijini tehnologii care sunt nu doar eficiente, ci și practice pentru locurile și comunitățile care au cea mai mare nevoie de ele.”
Următorii pași includ optimizarea suplimentară a formulărilor nanoparticulelor și plasturilor, testarea modului în care designul se traduce în răspunsuri imune și explorarea posibilității de a aplica abordări similare în alte medicamente mRNA.
