Micro și nanoplastice în sânge asociate cu riscuri crescute de atac de cord

Micro și nanoplastice în sânge asociate cu riscuri crescute de atac de cord

Un studiu publicat în European Heart Journal arată că persoanele care au suferit un atac de cord sever au avut niveluri mai ridicate de micro și nanoplastice în sânge, comparativ cu pacienții diagnosticați cu boală coronariană ischemică cronică și cei cu vase de sânge normale care alimentează inima.

De asemenea, cercetarea a relevat că fumătorii și persoanele expuse la niveluri mai ridicate de poluare a aerului prezentau niveluri crescute de micro și nanoplastice în sânge.

Autorii studiului afirmă că această cercetare contribuie la dovezile tot mai numeroase că poluarea mediului poate afecta sănătatea cardiovasculară.

Studiul a fost realizat de cercetători de la Universitatea Sapienza din Roma, Universitatea din Verona și Centrul de Cercetare pentru Poluarea Mediului și Bolile Cardiovasculare de la Universitatea din Campania „Luigi Vanvitelli” din Napoli, Italia, un centru dedicat înțelegerii influenței poluanților de mediu asupra sănătății cardiovasculare.

Dr. Pasquale Paolisso de la Spitalul Sant’Andrea, Universitatea Sapienza din Roma, a declarat: „Micro și nanoplastice sunt particule mici de plastic care se găsesc practic peste tot în mediu, inclusiv în aerul pe care îl respirăm, apa pe care o bem și multe alimente pe care le consumăm. În ultimii ani, oamenii de știință au început să detecteze aceste particule în țesuturile și organele umane, ceea ce ridică îngrijorări cu privire la efectele lor potențiale asupra sănătății.”

„Cu toate acestea, foarte puțin se știa despre prezența acestor particule în circulația coronariană – sângele care curge prin arterele ce alimentează inima – sau despre influența expunerilor de mediu, cum ar fi fumatul și poluarea aerului, asupra prezenței lor.”

Studiul a inclus 61 de pacienți de la Spitalul Universitar Sant’Andrea sau de la Azienda Ospedaliera Universitaria Integrata din Verona, Italia, diagnosticați fie cu atac de cord, fie cu boală coronariană ischemică cronică sau cu artere coronariene normale. Cercetătorii au prelevat probe de sânge din vasele de sânge care alimentează inima și din alte zone ale corpului. De asemenea, au colectat date despre fumatul pacienților și expunerea acestora la poluare, atât în ziua testării, cât și în ultimii doi ani.

Micro și nanoplasticele coronariene au fost analizate la Centrul de Cercetare pentru Poluarea Mediului și Bolile Cardiovasculare, Universitatea din Campania „Luigi Vanvitelli”, Napoli, Italia.

Printre pacienții care au suferit atacuri de cord, micro și nanoplasticele au fost detectate la 84% dintre aceștia, comparativ cu 40% dintre pacienții cu boală coronariană ischemică cronică și 32% dintre pacienții cu artere coronariene normale. Pacienții cu atac de cord au prezentat o varietate mai mare de tipuri de plastic în sânge. Cel mai comun tip de plastic a fost polietilena, care este utilizată frecvent în ambalaje și produse de consum.

Pacienții expuși la niveluri mai ridicate de poluare pe termen lung (PM2.5/particule cu diametrul de 2.5 μm sau mai mic) aveau mai multe șanse să aibă microplastice în sânge, iar fumătorii erau de șase ori mai predispuși să aibă microplastice în sânge. Toți pacienții care erau fumători și expuși la niveluri mai ridicate de poluare aveau plastice în sânge, comparativ cu doar 12.5% dintre pacienții care nu fumau și nu erau expuși la niveluri mai ridicate de poluare a aerului.

Cercetarea a fost condusă de profesorul Emanuele Barbato de la Universitatea Sapienza din Roma și director al Unității de Cardiologie de la Spitalul Universitar Sant’Andrea, Roma, Italia. El a afirmat: „Aceste descoperiri nu dovedesc că microplasticele cauzează atacuri de cord, dar relevă o asociere puternică între expunerile de mediu, microplasticele din sânge și bolile cardiovasculare. În studiul nostru, istoricul fumatului a fost puternic legat de microplasticele din sânge. Descoperirile noastre sugerează că fumatul ar putea facilita pătrunderea micro și nanoplastice în fluxul sanguin prin plămâni. Poluarea aerului ar putea acționa într-o manieră similară.”

Rezultatele subliniază necesitatea de a considera poluarea cu microplastice ca parte a determinanților mai largi ai sănătății. Politicile care reduc poluarea aerului, expunerea la tutun și contaminarea cu plastic din mediu ar putea aduce beneficii care depășesc protecția mediului și ar putea îmbunătăți potențial sănătatea cardiovasculară.